Democrații se lăudau la 24 iulie, la un briefing susținut la partid, cu o amplă reformă fiscală „în beneficiul cetățenilor”. A doua zi, „reforma” a fost aprobată de Guvern, iar joi, 25 iulie, a ajuns în ordinea de zi a Parlamentului și a fost votată în două lecturi. Premierul Pavel Filip a postat pe pagina sa de Facebook un infografic în care explica, la începutul acestei săptămâni, în ce constau pretinsele beneficii: reducerea impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%; reducerea contribuțiilor sociale ale angajatorilor de la 23% la 18%; reducerea contribuțiilor sociale ale angajaților din agricultură, etc.

„Bomboana” electorală ce legalizează banii furați

Joi, reprezentanții societății civile au aflat că, de fapt, pe lângă aceste aparente „beneficii”, guvernarea încearcă să readucă pe ordinea de zi ideea controversatelor proiecte privind amnistia fiscală și de capital și decriminalizarea infracțiunilor economice – inițiative blocate în februarie 2017 printr-un efort conjugat al societății civile moldovenești și partenerilor de dezvoltare. Prin acel proiect, potrivit ONG-urilor, cei care au furat 1 miliard de dolari din băncile moldovenești în 2014 (celebrul „jaf al secolului”) ar fi urmărit aducerea banilor înapoi în Moldova, pentru a-i pune la adăpostul justiției corupte, controlate politic - legalizându-i. Unul dintre autorii acelui controversat proiect era nimeni altul decât șeful Legislativului, Andrian Candu, finul liderului PD, Vlad Plahotniuc.

În 2014, din trei bănci moldovenești s-a furat 1 miliard de dolari – echivalentul a 13% din Produsul Intern Brut al țării. În 2016, actuala guvernare a convertit fondurile fraudate în datorie internă de stat, iar întreaga povară a fost pusă pe umerii cetățenilor pentru următorii 25 de ani.

De data aceasta, democrații au „împins” așa-numita „reformă fiscală” prin trei proiecte – 282, 283 și 284. Acestea au fost introduse în ordinea de zi pe furiș - fără dezbateri publice și fără publicarea lor pe siteul Parlamentului. Proiectul 284 se numește cochet „…privind declararea voluntară și stimularea fiscală”. Potrivit prevederilor proiectului, cine are bani sau proprietăți nedeclarate le va putea legaliza până la sfârșitul anului contra unei taxe de 3%. Guvernanții spun că nu urmăresc prin aceasta legalizarea banilor furați de la cetățeni, ci aducerea banilor din economia subterană în economia reală.

Hoții sunt scutiți de răspundere penală dacă achită 3% din valoarea furtului

Conform proiectului de document, cei care își vor declara voluntar venituril vor beneficia de o garanție din partea autorităților publice și nu vor putea fi urmăriți pentru neachitarea impozitelor, taxelor și a altor plăți la buget, iar bunurile declarate voluntar nu vor putea constitui obiectul unei cauze penale.

Deși Guvernul precizează că nu vor putea beneficia de declararea voluntară a bunurilor funcționarii care au deținut funcții publice după anul 2009, nici șefii băncilor fraudate și nici cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile devalizate, liberalii din Parlament cred că aceste proiecte vin „să recicleze bani murdari” și să „legalizeze niște profituri obținute ilegal, infiltrate în Moldova prin diverse metode”. Liberalii au reamintit că Moldova este țara în care guvernanții își înscriu averile pe soacre și, în acest caz, ar scăpa de răspundere dacă aceste legi ar fi votate.

Se acoperă cu „grija față de cetățeni”

În semn de protest față de introducerea celor trei proiecte pe furiș pe ordinea de zi, joi patru fracțiuni au părăsit ședința Parlamentului (PSRM, PCRM, PL și PLDM). Ședința a continuat doar cu deputații PD și PPEM care asistă democrații la guvernare. Democrații și presa care îi deservește au acuzat oponenții celor trei proiecte dubioase că nu-și doresc impozite mai mici pentru cetățeni: „Vreau ca toți cetățenii să înțeleagă împotriva căror proiecte de lege sunt colegii noștri din PL, PLDM, PCRM și PSRM care au părăsit sala de ședințe. Astăzi, în plenul Parlamentului, se discută reforma fiscală, al cărei scop este creșterea veniturilor populației prin scăderea impozitelor și majorarea scutirilor, stimularea mediului de afaceri – proiect care va da un imbold suplimentar dezvoltării economiei și declarării voluntare a bunurilor – mecanism care va reduce economia tenebră”, a reacționat președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, susține că, de fapt, „sub retorica falsă a unor reforme de ordin fiscal se ascunde o banală spălare de bani şi legalizare a banului furat de la popor. (…) Guvernarea antipopulară a decis să meargă până la capăt şi să bată încă un cui în Acordul de Asociere cu UE. (…) Miliardul de dolari furat este adus înapoi. Doar că nu vine ca ban întors cetăţenilor în bugetul public, ci ca proprietate a celor care l-au furat. Guvernarea şi-a dat arama pe faţă şi a recunoscut astfel că este implicată în "furtul secolului". (…) Ei au nevoie urgent de aceşti bani pentru a se menţine la putere, pentru a corupe electoratul şi a frauda definitiv alegerile”, a menționat Maia Sandu.

Contactat de DW, fostul ministru moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța, a menționat că adoptarea acestor proiecte transformă Republica Moldova într-un centru de insecuritate, într-o gaură neagră: „Aceste proiecte reprezintă miza acestei guvernări în ultimii doi ani. Există o legătură directă între mai multe lucruri care s-au întâmplat în Moldova - vorbim în primul rând de frauda bancară de 13% din PIB în 2014. Este vorba de bani scoși în diverse jurisdicții pe care îi găsim reflectați în mai multe rapoarte. Acele mijloace sunt pasibile acum de sechestru și blocaj în acele jurisdicții, așa că se încearcă readucerea lor în Moldova, pentru a avea confortul și siguranța că beneficiarii direcți sau indirecți nu-i vor pierde în cadrul investigațiilor internaționale. Dar nu este vorba doar de banii din miliardul furat de la moldoveni în 2014. De fapt, se creează un coridor de legalizare a banilor murdari și din alte jurisdicții. Letonia, Estonia, Lituania, Marea Britanie au aprobat legi care permit urmărirea banilor de proveniență ilegală. Și cei din străinătate caută o altă zonă în care banii lor murdari să se afle în siguranță. Noi vedem ce se întâmplă în Marea Britanie în special cu banii de proveniență rusească… Vedem ce se întâmplă în Cipru și Malta - două jurisdicții care au fost zone offshore și au deservit diverse fluxuri de origine murdară, care acum au un dialog complicat cu Bruxelles-ul. Respectiv, vedem cum elementele care au funcționat în acele zone sunt acum importate în Moldova, cum ar fi Legea prin care s-a permis dobândirea cetățeniei moldovenești contra investiții sau, iată, astfel de amnistii fiscale și decriminalizări ale fraudelor economice pe care le fac autoritățile moldovene”, a comentat Negruța pentru DW.

Autoritățile moldovene instituie plată pentru tăcerea celor de la BNM

Transparency International – Moldova a difuzat un apel public în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că guvernanții au revenit la decriminalizarea infracțiunilor economice în ajunul încheierii actualei sesiuni parlamentare. Transparency International – Moldova mai menționează că de rând cu aceste proiecte care periclitează procesul de investigare şi recuperare a mijloacelor extrase din sectorul bancar al Republicii Moldova, inclusiv din Banca Națională, şi care creează oportunităţi de legalizare a acestor mijloace în beneficiul persoanelor implicate direct şi indirect în scheme frauduloase, guvernanţii au pe rol şi alte proiecte în detrimentul interesului public. Recent, TI-Moldova a aflat despre existenţa unui proiect ce ţine de modificarea Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Conform documentului, modificările vin să ofere în exces protecţie, siguranţă şi compensaţii responsabililor din cadrul BNM de supravegherea şi gestionarea domeniului financiar-bancar. Un grup de autori propune protecţie angajaţilor BNM de orice urmărire penală şi administrativă pentru „acţiunile sau omisiunea îndeplinirii unor acţiuni în cadrul procedurilor arbitrare la care au fost împuterniciţi de către BNM să participe”. Totodată, autorii propun oferirea compensaţiilor băneşti membrilor Comitetului executiv care şi-au încetat mandatul, precum şi personalului BNM care şi-a încheiat raporturile de muncă „pentru o perioadă după plecarea din funcţie - achitate din fondurile BNM (care, în fond, este o ”plată pentru tăcere”)”, mai precizează Transparency International – Moldova.

Reacția Ambasadei SUA: „Infractorii ar trebui pedepsiţi, nu răsplătiţi”

„Ambasada Statelor Unite este extrem de dezamăgită de adoptarea legislaţiei care va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor. Legea privind declarația voluntară și stimularea fiscală (numită și legea amnistierii capitalului) legitimează furtul şi corupţia şi va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova. Considerăm că această lege contravine angajamentelor pe care Guvernul Republicii Moldova și le-a asumat. Și această părere este împărtăşită de partenerii internaţionali de dezvoltare ai Moldovei. Cetățenii Moldovei au suferit deja consecinţele infracţiunilor financiare majore. Infractorii ar trebui pedepsiţi, nu răsplătiţi. Poporul Moldovei merită mai mult”.