image
Sursa foto: procuratura.md

Litvinenco: „Harunjen - ultima și cea mai importantă redută a lui Plahotniuc”; Cum poate fi „plecat” acesta din fruntea PG

Eduard Harunjen este ultima și cea mai importantă redută a fostului șef PD, Vladimir Plahotniuc, care, probabil, mai stoarce bani din niște scheme sau vrea să șteargă niște urme, iar Harunjen trebuie să-i asigure protecția. De această părere este Sergiu Litvinenco, deputat ACUM, care spune cum Harunjen poate fi „plecat” de la cârma Procuraturii Generale în mod absolut constituțional și „pe merit”.

„Deja de câteva săptămâni i se solicită demisia. Toți i-o cer. Numai că el nu vrea să plece. Probabil Plahotniuc încă mai „stoarce” bani din niște scheme și/sau vrea să șteargă încă niște urme ale vreunor scheme implementate anterior și Harunjen (cu Bețișor) trebuie să-i asigure protecția. Haideți să vedem ce putem face dacă Harunjen vrea în continuare să fie „ambrazură” pentru Plahotniuc. Mergem strict pe lege:

- În art.57 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură sunt înserate cazurile când raporturile de serviciu ale unui procuror (a oricărui procuror) încetează de drept în circumstanțe ce nu depind de voința părților. La litera i) găsim un astfel de caz de încetare a raporturilor de serviciu - CONSTATARE, ULTERIOR NUMIRII SALE ÎN FUNCȚIE, A CEL PUȚIN UNUI MOTIV PENTRU CARE PERSOANA NU POATE FI NUMITĂ ÎN FUNCȚIA DE PROCUROR.

- Conform art.57 alin.(3) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, încetarea mandatului Procurorului General în temeiurile prevăzute la alin. (1) [adică inclusiv cel indicat la lit.i)] se constată prin decret al Președintelui Republicii”, explică Sergiu Litvinenco.

Astfel, deputatul susține că există cel puțin 2 motive pentru care Harunjen nu putea fi numit în funcția de Procuror General:

- 1) Potrivit art.17 din alin.(1) lit.e) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, „Pentru funcția de Procuror General poate candida persoana care în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”.

Eduard Harunjen, potrivit CV-ului său, a asigurat interimatul funcției de Procuror General după demisia lui Corneliu Gurin din 26.02.2016.

Prin Decizia nr.87 din 22 noiembrie 2016, Curtea Constituțională a stabilit că „Procurorul General interimar a preluat integral funcţiile titularului, legea neinstituind nici o limitare în acest sens”, dar și că ”[…] legiuitorul, atât în legea veche, cât şi în legea nouă, a stabilit expres că interimarul preia de drept plenitudinea competențelor titularului”.

Cu alte cuvinte, de vreme ce s-a stabilit că între calitatea de Procuror General interimar și Procuror General nu există nicio diferență sub aspectul atribuțiilor și competențelor, rezultă că EDUARD HARUNJEN A FOST, DE DREPT, DIN 26.02.2016 - DE LA ÎNCEPEREA EXERCITĂRII INTERIMATULUI FUNCȚIEI DE PROCUROR GENERAL - MEMBRU AL CSP. Dar dacă a fost membru al CSP, el nu era eligibil pentru ocuparea funcției de Procuror General.

Trebuie de menționat că însuși Harunjen, într-o sesizare adresată Curții Constituționale scrie așa: „[…] dacă interimatul a fost instituit în strictă conformitate cu legea, nu trebuie să existe nicio limitare de atribuții”. Adică însuși Harunjen recunoaște că are toate atribuțiile unui procuror general plenipotențial din postura sa de procuror general interimar. Bineînțeles că aici intră și calitatea de membru al CSP.

Decizia Curții Constituționale nr.90 din 12.12.2016 pe acest caz este arbitrară în partea interimatului funcției. În acea decizie s-a spus că Harunjen nu ar fi fost la sedințele CSP; și asta cu toate că legea impune interdictia față de deținerea calității de membru al CSP, nu de exercitarea acestei funcții.

2) Potrivit art.69 alin.(8) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, „Procurorii aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detașează din funcție pe durata exercitării mandatului”.

Contrar acestei prevederi imperative, MEMBRII CSP CARE AU ORGANIZAT ȘI AU DESFĂȘURAT CONCURSUL PENTRU SELECTAREA LUI HARUNJEN NU AU FOST DETAȘAȚI DIN FUNCȚIILE DEȚINUTE, rămânând în continuare, de rând cu calitatea de membri ai CSP, procurori în organele procuraturii. La acel moment, CSP includea 6 membri care dețineau concomitent și funcții în cadrul organelor procuraturii (Mircea Roşioru, Ruslan Popov, Viorel Tureac, Remus Moroz, Vasile Stoinov și Eduard Maşnic), ei fiind de fapt subordonați de linie ierarhică lui Harunjen.

„Precum am menționat, constatarea încetării de drept a mandatului lui Harunjen pentru motivul că acesta nu putea fi numit în funcția de Procuror General este apanajul Președintelui Republicii Moldova. Totuși, având în vedere existența unei decizii a Curții Constituționale la acest subiect - o decizie (Decizia nr.90 din 12.12.2016) care seamănă foarte mult cu decizia din 7 iunie în care s-a spus că 3 luni = 90 de zile; adică, se emite o decizie de inadmisibilitate (adică curtea ca și cum nu se pronunță pe sesizare), însă în textul ei se interpretează prevederile legale (dar Curtea nu poate interpreta legile) și se spune că-i „tăt normal” și „Harunjen este cel mai legal Procuror General” care au existat vreodată - , consider că ar fi judicios ca Parlamentul, în calitatea sa de unic organ care este împuternicit să interpreteze oficial legea, ar trebui să adopte o hotărâre prin care să constate și el că Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură a fost încălcată în cele 2 aspecte - neeligibilitatea lui Harunjen și organizarea concursului de către un organ nelegal. Prin aceeași hotărâre, Parlamentul să solicite și el Președintelui țării să constate încetarea de drept a raporturilor de serviciu a lui Harunjen. Odată ce va fi emis Decretul Președintelui, Harunjen este plecat din funcția de Procuror general. Și totul este constituțional, legal și, cel mai important, corect și „pe merit” - ultima și cea mai importantă redută a lui Plahotniuc este plecată din instituțiile acestui stat”, a conchis Sergiu Litvinenco.

Noutăţile partenerilor

comentarii: