Republica Moldova: De la criză politică la guvern în tranziție

Pentru toți cetățenii de pe această planetă, este vizibil faptul că Republica Moldova trece printr-un moment politic grav, absurd și violent, născut cu ajutorul unui comportament dubios al unei instituții publice (magistratura) și al unor partide politice, aflate la guvernare, față de o problemă politică foarte sensibilă – invalidarea alegerilor din capitală. Această invalidare este compatibilă numai cu acțiuni ce țin de regimurile politice dictatoriale.

Cum se comportă însă, în aceste împrejurări, o mare parte din partidele politice și cele două instituții de mare însemnătate și valoare politică – Parlamentul și Guvernul?

Cu regret, o parte din partidele politice au dispărut de pe scena politică în aceste zile critice pentru Țară. Mai toate partidele politice privesc cu nepăsare acest conflict și nemulțumirea arătată de popor. Vocea poporului a fost auzită de instituțiile internaționale, dar nu și de partidele politice și de așa-zisul parlament. Atît partidele politice, cît și „aleșii poporului” s-au ascuns și tac chitic. Dorim să subliniem că nepăsarea unui om politic față de un fenomen sau o situație politică dovedește o lipsă de maturitate politică și de profesionalism.

Nimeni nu le cere partidelor politice să anuleze sentința magistraturii privitoare la invalidarea alegerilor din capitală (nu este de competența lor), dar să își exprime poziția față de un act politic important și față de situația din Chișinău credem că este de dorit. Aducem aminte că nepăsarea și pasivitatea multor forțe politice au dus, la timpul lor, la căderea regimurilor democrate în Italia, Germania, Spania, Portugalia, Austria, Chile și în alte țări.

În ceea ce privește Republica Moldova, pasivitatea partidelor politice la atacurile asupra principiilor democrate au dus deja la instaurarea unui regim oligarhico-autoritar. Poate că tăcerea acestor partide înseamnă un reazem dat regimului autoritar? Nu vrem să credem…

Ne vom opri asupra gîndului că sunt niște politicieni amatori, care nu știu ce fac. Pentru toți liderii de partide, dorim să spunem că avem nevoie de alegeri libere nu numai pentru a asigura un drept constituțional al cetățenilor, ci pentru a da poporului posibilitatea de a se elibera de guvernele care au guvernat rău sau de cele nepopulare (Eric J. Hobsbawm, La fine dello stato, trad. de D. Didero, Milano, 2007).

Acest drept al poporului trebuie să fie apărat cu sfințenie și dăruire de sine de către fiecare politician care ține la valorile democrate, oricare ar fi ideologia pe care o îmbrățișează și partidul din care face parte.

Este și mai impresionant faptul că Parlamentul, organ creat numai din forțe politice, nu s-a exprimat politic pînă acum pe marginea acestei probleme. Reprezentanții poporului, dacă se mai simt astfel, ar fi trebuit să își spună, într-o ședință, și ei poziția față de acest precedent anormal. Era cazul să aflăm cum vor fi apărate viitoarele alegeri de la Soroca, Ungheni, Vulcănești sau din alte localități de o eventuală invalidare de către un magistrat. Aleșii poporului tac însă mîlc. O așa tăcere poate duce la situația că un magistrat de la Poiata va invalida viitoarele alegeri parlamentare.

După părerea noastră, acest comportament al deputaților izvorăște din faptul că ei nu s-au mai simțit și nu se simt nici acum reprezentanți ai poporului. Ei au fost aleși de lideri de partid în birourile acestora, din care cauză îi reprezintă pe aceștia. Fiind slugă, nu te poți nicicum purta ca o persoană politică. Această stare de lucruri nesănătoasă a fost înrăutățită și mai mult de mutațiile pe care le-a suferit majoritatea parlamentară în anii din urmă. Partidele pe care le-am votat aproape au dispărut, în timp ce partidele pe care nu le-am votat s-au îngroșat cu zeci de deputați. Ne întrebăm: cine oare ne reprezintă, cei de ieri sau cei de azi? În baza cărui program ne dezvoltăm, cel de ieri sau cel de azi? Parlamentul pe care l-am votat unde oare a dispărut? Pe cine reprezintă Parlamentul, după marea migrare a deputaților de la o formațiune politică la alta? Mai este oare legitim Parlamentul, după o așa mutație monstruoasă?

Din acest șirag de întrebări, ne vom opri la un fapt care, după părerea noastră, este la marginea absurdului. La 3 ani de la alegerile parlamentare din anul 2014 și la un an de la încheierea legislaturii, în noiembrie 2017, Curtea Constituțională a validat un nou mandat de deputat. Da, este ceva legal, dar absurd pentru o democrație reprezentativă! Era oare atît de necesară completarea unui loc vacant în parlament? Avem senzația că aceste completări ascund, de fapt, o șmecherie. Cu un asemenea sistem de rotație a mandatelor de deputat, ne putem trezi într-o zi că, într-un parlament alcătuit din 101 deputați, într-o singură legislatură, am avut 300, 400 sau chiar 500 de deputați! Apare o mare probabilitate că, într-o bună dimineață, ne trezim cu un nou deputat în Parlamentul Republicii Moldova, originar din Bahamas, care nu a trecut prin sita alegerilor. O altă absurditate! Sîntem de acord că un așa scenariu este conform legii, dar el este nesănătos.

Menționăm, totodată, că, după invalidarea alegerilor din Chișinău, a mai apărut o situație care ne vorbește despre falimentul guvernului. Cele întîmplate au adus mari prejudicii țării, atît politice, cît și economice și sociale (mișcări de protest, acutizarea delegitimității guvernării, probleme de securitate publică, cheltuieli adăugătoare din bugetul public, blocarea asistenței financiare externe, complicarea relațiilor internaționale etc.). Este limpede că, în împrejurările politice care s-au întrunit, se cere imperios demisia guvernului, care, din păcate, nu vine. Sîntem convinși că, într-o țară cu o democrație autentică, lucrurile ar decurge anume așa. În Republica Moldova, politicienii văd însă lucrurile altfel.

Noul guvern ar avea drept obiectiv prioritar pregătirea cadrului normativ pentru desfășurarea următoarelor alegeri parlamentare. Într-o democrație, regulile competiției politice sînt pregătite și aprobate nu de forța majoritară, ci de majoritatea forțelor politice. În alte împrejurări, următoarele alegeri parlamentare, cu o astfel de lege și cod electoral, vor aduce o nouă farsă, care va stîrni o nouă dezamăgire în sînul alegătorilor. Mai rău decît atît, vechii oligarhi vor ajunge iarăși în parlament, sistemul politic vechi va deveni nou și autoritarismul va continua să trăiască sub un alt chip. Ca urmare, formarea guvernului de tranziție cu participarea forțelor politice de opoziție extraparlamentare ar putea crea condiții favorabile pentru renașterea principiilor democrate în societate, principii înlăturate de mai mulți ani.

Tribuna.md