Potrivit lui Alexandru Slusari, proiectul de lege prevede că pot fi legalizați banii din orice colț al lumii și nu există nicio restricție privind transferurile din zonele offshore. Totodată, procedura verificării provenienței mijloacelor bănești declarate practic nu există.

„În cererea-tip, declarantul, sub propria răspundere, confirmă că bunurile declarate voluntar nu sunt obținute din activități infracționale prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova. Mai mult ca atât, dat fiind faptul că banii sustrași din sistemul bancar au trecut deja prin zeci de firme, declarantul poate fi o persoana interpusă, care formal nu a încalcat legislația moldovenească”, a menționat Slusari.

Vicepreședintele Platformei DA atrage atenția că nu există nicio interzicere de a declara banii pentru cei care au beneficiat de credite din cele trei bănci devalorizate, deși Filip recent a spus altceva.

„Astfel, doamna Tauber, de exemplu, poate ușor să legalizeze orice sumă de bani. Acum îmi este clar definitiv scopul adoptării legii privind acordarea cetățeniei contra cost cu secretizarea beneficiarilor. Subiecții declarării banilor pot fi doar cetățenii RM. Așadar, în scurt timp noi riscăm să aflăm despre niște cetățeni noi, anonimi (care provin preponderent din zona gree a Emiratelor Arabe Unite), care mai apoi vor declara sute de milioane de dolari - o parte din banii furați din sistemul bancar”, a continuat Alexandru Slusari

Proiectul legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală prevede că persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 decembrie 2018.

Guvernanții susțin că nu vor putea beneficia de declararea voluntară a bunurilor funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor etc, dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Proiectula fost deja aprobat de Guvern și se află pe agenda de astăzi a Parlamentului.