„Investigarea furtului miliardului este foarte importantă pentru credibilitatea Republicii Moldova”

– Excelență, vă invităm să începem discuția noastră cu un subiect foarte important pentru agricultorii din Republica Moldova, creditul polonez. Care au fost totuși piedicile pentru implementarea acestui proiect?

În primul rând, aș dori să spun că în Republica Moldova există un potențial foarte mare – pământ foarte fertil, climă favorabilă și muncitori foarte buni. Însă lipsește infrastructura, tot ce ține de depozitare, linii tehnologice pentru uscarea fructelor etc. Acesta a fost scopul acestui credit, pentru a ajuta Republica Moldova să construiască o asemenea infrastructură. Din păcate, au apărut unele piedici pentru implementarea proiectului respectiv. Aceste piedici nu țin de partea poloneză.

Guvernul Republicii Poloneze este dispus să participe în continuare la proiect și așteaptă ca partea moldovenească să creeze condiții pentru a absorbi aceste fonduri. Polonia crede în continuare că este nevoie de o finanțare a agriculturii și a zonelor rurale din Republica Moldova. Și noi suntem gata să participăm la o astfel de finanțare, numai că trebuie să ne așezăm și să discutăm și despre unele restanțe care au apărut și care trebuie rezolvate cât mai repede posibil. Desigur că trebuie să aibă loc discuții la nivel politic și la nivel de experți. Banii sunt la Varșovia și așteaptă.

– Polonia și Suedia sunt inițiatoarele Parteneriatului Estic. Este satisfăcută Republica Polonă de felul în care evoluează această structură, în special în cazul Republicii Moldova?

Este adevărat că Parteneriatul Estic a fost la început o inițiativă polono-suedeză, dar care a devenit ulterior un proiect al întregii Uniuni Europene. Parteneriatul Estic face parte din politica de vecinătate a Uniunii Europene. Este complicat să facem un comentariu general, deoarece acest parteneriat cuprinde șase state și ar trebui să elaborăm șase concluzii pentru fiecare stat în parte.

În ceea ce privește Republica Moldova, apropierea de UE este monitorizată permanent de către structurile Uniunii Europene, care publică, de câteva ori pe an, documente privind starea de lucruri. Acum câteva săptămâni, au fost adoptate concluziile Consiliului Afacerilor Generale al UE unde au fost menționate succesele și domeniile în care Republica Moldova trebuie să depună mai multe eforturi – domeniul justiției, independenței justiției. Acesta este răspunsul la întrebarea Dvs.

Am convingerea că procesul de apropiere al Republicii Moldova de UE, fie că este vorba de aderare, fie că nu, este unul de lungă durată. Nu este vorba numai de un anumit set de documente care trebuie adoptate și publicate în Monitorul Oficial, ci de o structură eficientă a sistemului de stat din care fac parte domeniile

judecătoresc, economic, social, politic, cultural etc.

Prin urmare, cred că este devreme să tragem concluzii. Republica Moldova este în mișcare permanentă, are un pluralism politic. Trebuie să fie găsit un echilibru în acest joc politic, un lucru firesc până la urmă pentru democrație.

– Predecesorul Dvs. la Chișinău, dl Artur Michalski, a calificat astfel prestația Chișinăului în implementarea Acordului de Asociere cu UE: „Demnitarii moldoveni sunt interesați să obțină cât mai mulți bani din partea UE, însă nu depun efortul maxim pentru a-i valorifica”. Dvs. ce opinie aveți în această privință?

Republica Moldova nu este sub protectoratul UE și nici al Poloniei, este un stat independent, cu un popor care știe ce vrea și care este în stare să își exprime părerea. Scopul nostru este în primul rând să arătăm calea mai scurtă spre bunăstarea cetățenilor acestui stat. În Polonia am avut un trecut asemănător. Republica Polonă a avut nevoie de 30 de ani ca să-și reconstruiască economia.

Dacă facem unele recomandări, o facem pentru că am înțeles din experiența noastră că anume așa trebuie. Nu se poate face o estimare ca la școală a parcursului democratic. Cred că nota cea mai potrivită sunt rezultatele economice. Calea corectă se vede după rezultatele economice, câți investitori au venit aici, pe câți am fost în stare să îi atragem.

Este importantă hotărârea cetățenilor Republicii Moldova, ce stat își doresc ei, ce fel de viitor. Nu există o rețetă specială pentru anumite state. Trebuie identificat un cadru propice pentru dezvoltarea economică. Dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, trebuie să schimbăm ceva.

Este necesară o conștientizare a responsabilității oamenilor de aici. Ar fi greșit ca unele reforme să fie făcute doar pentru a-i satisface pe cei din statele vestice. Nu despre asta este vorba, ci despre faptul dacă Republica Moldova este un partener atractiv sau nu. Recomandările UE au drept scop ca Republica Moldova să devină un astfel de partener.

– În ultima vreme se înregistrează o creștere a numărului cetățenilor moldoveni care merg la lucru în Polonia. Dispune statul polonez de statistici în această privință?

Putem spune cu certitudine că în momentul de față în Polonia lucrează câteva mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Cifrele exacte nu sunt cunoscute din simplul motiv că o anumită parte a cetățenilor moldoveni merg în Polonia cu pașapoarte românești. Din această cauză este greu să spunem o cifră exactă. Dintre cetățenii străini, numărul cel mai mare îl reprezintă cetățenii ucraineni, peste un milion.

O parte dintre cei din Ucraina și Republica Moldova vin pentru perioada de vară, în agricultură, la livezi mai ales. Alții vin pentru a lucra în construcții și domeniul menajer. Pentru ucraineni, este mai ușor deoarece sunt mai aproape. În ultima perioadă, aceștia obțin locuri permanente, precum casieri în supermarketuri, vânzători, șoferi etc.

– Ce valoare au schimburile economice dintre Polonia și Republica Moldova?

Schimburile comerciale au fost desigur afectate de criza economică internă din Republica Moldova din 2014–2015. Mă refer la scandalul legat de furtul miliardului. Este evident că Uniunea Europeană solicită investigarea acestei fraude – acest lucru este foarte important. De ce? Tocmai pentru credibilitatea Republicii Moldova și atractivitatea sa.

Am constatat în 2017 o creștere a acestor schimburi, atingând aproximativ 300 de milioane de dolari. Este vorba de 100 de milioane de dolari – exportul Republicii Moldova în Polonia și circa 170 de milioane de dolari – exportul Poloniei în Republica Moldova.

Această cifră ar fi putut fi mai mare. Vinurile din Republica Moldova se găsesc absolut peste tot în Polonia, pe rafturile fiecărui supermarket. Aceasta înseamnă că agenții economici din Republica Moldova au făcut un efort important pentru a fi prezenți pe piața poloneză. Acesta este de asemenea un rezultat al Acordului de Liber Schimb.

Desigur că am dori să obținem rezultate mai mari. Ne bucurăm că avem în Republica Moldova o investiție foarte mare în domeniul producției zahărului, în nordul Republicii Moldova.

Am fi dorit să avem o cooperare mai mare, mai ales în domeniul agricol, un ajutor foarte mare l-ar fi constituit implementarea sistemului de credit pentru agricultorii din Republica Moldova. Acordul care a fost semnat acum câțiva ani și care nu a fost implementat. Și acest fapt s-a întâmplat nu din cauza Republicii Polone.