image
Sursa foto: NADEJDA ROSCOVANU

Drapelul umilinţei // Preşedintele Igor Dodon dispreţuiește simbolurile de stat şi dezbină societatea, spun istoricii

Şeful statului Igor Dodon a decis în ajunul Zilei Drapelului Republicii Moldova ca astăzi, 27 aprilie, să transmită fiecărei primării „stataliste”, 300 la număr, câte un drapel de stat şi un steag cu cap de bour fluturat la manifestaţiile comuniste şi socialiste. Dodon a luat această decizie după ce Comisia Naţională de Heraldică şi-a dat avizul să confere acestei pânze „artistice” statul de „drapel istoric”.

Comisia Naţională de Heraldică pe lângă Preşedinte a fost fondată în 1995 de un grup de entuziaşti. „În momentul constituirii, ne-am bucurat că funcţionează pe lângă Preşedinţie, pentru că îi conferea un statut mai înalt de autoritate publică”, ne-a spus unul dintre fondatorii acesteia, istoricul Vlad Mischevca.

Comisia Naţională de Heraldică are drept menire principală să stabilească normele naţionale, condiţiile teoretice şi practice de elaborare a simbolurilor publice, precum şi să exercite controlul asupra respectării regulilor stabilite prin lege.

Această instituţie a avut un rol important în elaborarea şi adoptarea legislaţiei privind simbolurile naţionale. În contextul în care Tricolorul a fost supus unei campanii agresive de defăimare din partea comuniştilor şi socialiştilor, Comisia a instituit mecanismele de elaborare, utilizare şi protejare a simbolurilor naţionale şi publice.

Comisia în mandatul lui Dodon

Odată cu instalarea lui Igor Dodon în scaunul de şef al statului, acesta a revizuit membrii comisiei, deoarece, conform statutului, preşedintele numeşte membrii acesteia prin decret prezidenţial. Astfel, preşedinte al comisiei a devenit Corneliu Popovici, unul dintre autorii de tristă faimă ai manualelor de istorie integrată cu conţinuturi kominterniste, iar vicepreşedinţi Mariana Şlapac, membră corespondentă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi heraldistul de stat, Silviu Tabac.

La ultima şedinţă, care a avut loc pe 19 aprilie curent, au fost puse în discuţie două subiecte: Avizarea proiectului de lege pentru modificarea Legii 217/2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi Despre regulamentul privind însemnele faleristice teritoriale (faleristica studiază ordinele, decoraţiile şi medaliile – n.a.). „S-a remarcat că Legea din 2010 cu privire la Drapelul de Stat, Articolul 9, permite arborarea alături de alte drapele din Republica Moldova a celor ce fac parte din categoria drapele istorice”, ne-a relatat istoricul Mischevca, subliniind că ordinea de zi a fost oarecum neaşteptată.

Cronica poloneză şi imaginaţia Marianei Şlapac

În şedinţa cu pricina trebuia aprobată imaginea unui drapel „din epoca lui Ştefan cel Mare”, de fapt, „steagul lui Dodon”, reconstituit „artistic”, de către Mariana Şlapac, după o cronică poloneză care relatează depunerea omagiului de vasalitate al voievodului moldovean faţă de coroana poloneză, la 15 septembrie 1485, la Kolomeea.

„Acest drapel nu s-a păstrat în nicio imagine, fie cromatică, fie grafică, în gravuri, fie în desene contemporane. Cronica menţionată descrie acest drapel într-un singur enunţ: "Steagul cel mare avea pânza de culoare roşie, pe care era pictată în aur, frumos, stema Ţării Moldovei" ”, relevă istoricul.

Acesta arată că însăşi conotaţia evenimentului nu este fericită şi nici una de mândrie. „La Kolomeea, Ştefan cel Mare a venit însoţit de curtenii săi şi a semnat un act de omagiu şi credinţă regelui Poloniei Cazimir al IV-lea, aruncând steagul la picioarele suzeranului său. Iar istoricii nu au încă certitudinea în ceea ce priveşte imaginea unui perpetuu steag al Ţării Moldovei din multitudinea descrierilor sau imaginilor păstrate din secolele XV–XIX”, a insistat heraldistul.

Descrierea oferită de cronicarii polonezi, consideră heraldistul, este foarte lapidară. „Autoarea desenului a afirmat că aşa vede ea steagul descris în cronică. Dar cum era reprezentat în realitate elementul central din Stema ţării? Ce formă avea pânza? Ce mobile însoţitoare erau în câmpul steagului? Este hazardat să reconstruieşti şi să prezinţi un asemenea drapel istoric publicului larg, cu atât mai mult să îl arborezi alături de Tricolorul Naţional”, ne-a declarat contrariat Vlad Mischevca.

„Un abuz şi o depăşire a atribuţiilor”

La rândul său, istoricul Ion Negrei a remarcat că această comisie nu are competenţa să ia decizii privind adoptarea sau suprimarea unor simboluri fie de stat, fie instituţionale. „Decizia adoptată de această comisie, în spatele căreia se ascunde preşedintele Dodon, este un abuz şi o depăşire a tuturor atribuţiilor. Deciziile despre adoptarea simbolurilor de stat sunt prerogativa Parlamentului. Nici şeful statului şi nici această comisie nu poate să se pronunţe în această problemă. Conform prerogativelor sale, preşedintele poate să înainteze o iniţiativă legislativă argumentată”, a afirmat el.

În opinia sa, prin această acţiune, preşedintele Dodon manifestă dispreţuire faţă de simbolurile de stat: „Această iniţiativă năstruşnică vine să aţâţe spiritele în rândurile populaţiei, să ducă la scindarea societăţii. Or, un simbol de stat are menirea să consolideze o societate, iar drapelul pretins istoric nu are niciun temei”.

Mai mult, Negrei a accentuat că nu există niciun temei istorico-juridic care ar justifica oficializarea pretinsului „drapel istoric”, purtat de domnul Ştefan cel Mare şi Sfânt în ziua de 12 septembrie 1485 (!), după cum se menţionează în comunicatele Preşedinţiei, întrucât depunerea omagiului a avut loc de fapt la 15-16 septembrie 1485!

„Ca cercetător al trecutului istoric, nu cunosc niciun eveniment istoric la care s-ar fi manifestat marele domn al Ţării Moldovei în această zi, 12 septembrie, fiind secondat de simbolul respectiv, care, în opinia unor politicieni, este atât de important şi reprezentativ încât să capete peste secole statut de drapel istoric”, a adăugat el.

Tabac: „Soluţia propusă de preşedinte este bună, dar nu cea mai bună”

De partea cealaltă, vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Heraldică, Silviu Tabac, ne-a declarat că drapelul despre care s-a discutat în şedinţa din 19 aprilie curent este „unul dintre drapelele istorice din Republica Moldova cu statut special”.

„Ţara Moldovei a avut mai multe drapele. Acest steag întruneşte calităţile necesare în baza cărora poate fi considerat unul dintre drapelele istorice. Comisia a avizat soluţia propusă de preşedinte, este bună, dar nu cea mai bună”, consideră Tabac.

Totodată, Silviu Tabac a precizat că hotărârea Comisiei de Heraldică nu îi oferă dreptul preşedintelui să-şi arboreze steagul lângă Drapelul de Stat, prin urmare, o eventuală acţiune de acest gen este ilegală.

Noutăţile partenerilor

comentarii: