”Cincizeci şi trei de procente dintre membri au participat la un scrutin, iar 80,81% au răspuns «da» acestei schimbări de nume”, a anunţat Marine Le Pen vineri seara, la finalul unui Consiliu Naţional al FN la Bron, la periferia Lyonului.

”Numele «adunarea naţională» (...) nu corespunde doar strategiei mişcării naţionale care este astăzi de a se deschide, de a primi în rândul său şi alături de ea noi talente, ci el sună totodată ca un strigăt de unire a tuturor acestor francezi care nu vor să se resemneze puţin câte puţin în faţa declinului”, a declarat ea.

Această modificare este manifestaţia cea mai tangibilă a ”transformării” anunţate de fosta canddată la preşedinţie în seara eşecului în faţa lui Emmanuel Macron, scrie news.ro.

Ea promovează de atunci meritele unei schimbări de nume în rândul unei baze care are uneori dubii - doar 52% dintre membri aprobă ideea, potrivit unui precedent chestionar, ale cărui rezultate au rămas neverificabile.

În ochii lui Marine Le Pen, această operţiune permite o risipire a neîncrederii pe care o inspiră FN, de care rămân legaţi 46 de controverse, iar astfel facilitarea încheierii unor eventuale alianţe.

În acest scop, ea i-a adresat joi o scisoare deschisă lui Nicolas Dupont-Aignan, pe care l-a îndemnat să prelungească pactul încheiat între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale în 2017, de această dată în vederea alegerilor europene din 2019.

Concret, ea vrea o listă comună cu partidul acestuia, Debout la France, şi să redacteze împreună o chartă în vederea unei transformări a Uniunii Europene (UE).

O asemenea alianţă ”ne va permite să ieşim în fruntea” alegerilor europene, a apreciat Marine Le Pen în discursul pe care l-a susţinut vineri seara în faţa a aproximativ 200 de cadre ale mişcării.

Contactat de Reuters vineri, deputatul din Essonne a declarat că-i va răspunde duminică, la France 3, însă el nu a dat recent vreun semn care să arate că ar fi dispus să repete experienţa din 2017.

UMBRĂ

De când s-a instalat la conducerea partidului, în 2011, Marine Le Pen a depus eforturi să-l ”dediabolizeze”, debarasându-l de amintirile din perioada Jean-Marie Le Pen, exclus în 2015 în urma unor declaraţii polemice despre al Doilea Război Mondial.

Într-un comunicat publicat vineri, fostul patriarh al extremei drepte franceze i-a ”condamnat pe instigatori şi executanţi” ai schimbării numelui partidului.

”Ştergerea ruşinoasă a propriei identităţi este cea mai dură lovitură pe care Frontul Naţional a primit-o vreodată de la înfiinţarea sa”, a denunţat cofondatorul partidului, care consideră că ”este renegată totodată o istorie militantă îndelungată şi curajoasă”.

Dezvăluind numele ”Adunarea Naţională” pe 11 martie, deputata din Pas-de-Calais le-a dat asigurări susţinătorilor săi cu privire la statu-quo şi a promis să păstreze logoul istoric - flacăra albatră-albă-roşie, de-acum înconjurată de un cerc deschis.

Denumirea aleasă evocă de altfel grupul efemer pe care partidul l-a constituit în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului francez, din 1986 în 1988 - ”Frontul Naţional - Adunarea Naţională” (“Front national - Rassemblement national”).

Altă umbră planează asupra lui Marine Le Pen, cea a nepoatei sale Marion Maréchal, care s-a retras din viaţa politică activă de un an, dar care continuă să fie populară în rândul membrilor FN şi îşi face o întoarcere mediatică răsunătoare.

Fosta deputată se consacră înfiinţării unei şcoli de ştiinţe politice, la Lyon, însă menţine în paralel îndoieli cu privire la voinţa sa de a reintra într-o bună zi în arena politică.