Curtea de Conturi confirmă: Air Moldova a fost adusă la faliment, iar ulterior privatizată la un preț mai mic decât cel real

Potrivit auditorilor, conducerea Air Moldova a luat decizii care au afectat stabilitatea financiară a întreprinderii, determinând îndatorarea și direcționarea către faliment. Astfel, deși activele și vânzările companiei erau în creștere, compania a contractat credite bancare. La momentul privatizării, datoriile comerciale și cele față de bugetul de stat era de 1,2 miliarde de lei.

Auditorii de la Curtea de Conturi spun că organizarea procesului de privatizare s-a făcut cu abateri de la cadrul normativ, iar deficiențele au influențat modul de evaluare a bunului supus privatizării, astfel încât prețul companiei expuse la vânzare nu a reprezentat prețul real de piață care urma să fie obținut de stat în urma organizării unui concurs comercial.

Potrivit raportului de audit, responsabilii de la Agenția Proprietății Publice au respectat doar formal principiul transparenței și s-au limitat la publicarea anunțului despre privatizarea Air Moldova doar în Monitorul Oficial, pe site-ul instituției și prin intermediul ambasadelor.

„Rapiditatea derulării evenimentelor pune la îndolaiă intenția organizatorilor de a asigura un număr cât mai mare de participanți la procesul de privatizare a Air Moldova”, se spune în raportul Curții de Conturi.

Auditorii au remarcat și faptul că contractul care a fost semnat nu a inclus garanții pentru stat, astfel compania românească Blue Air, singurul element de siguranță și experiență în domeniu din această tranzacție, și-a vândut cota parte către o persoane fizică din Letonia

„Compania putea să achite datoriile. Activitatea consiliului de administrare era una dezastruoasă și nu în interesul comăpanii. Prin ce se explică lipsa de atenție a APP? Părerea mea este că intenționat s-a ajuns în situația când datoriile nu se achitau”, a declarat membrul Curții de Conturi Andrei Munteanu.

„Se crează precedente care se produc de la o instituție la alta. La fel a fost și la Tutun CTC. Acordăm bunurile statului unor companii-paravan”, a menționat Petru Rotaru.

„Avem o situație în care reprezentanții statului care au decis privatizarea Air Moldova nu mai sunt în funcții. Nici foștii șefi de la Air Moldova nu au binevoit să vină”, a comentat și președintele Curții de Conturi, Marian Lupu.

Amintim că, pe 2 octombrie 2018, Guvernul condus de Pavel Filip a privatizat în regim de urgenţă şi în condiţii suspecte cea mai mare companie aeriană din țară – Air Moldova. Statul a încasat doar 50 de milioane de lei.

Procurorii au deschis un dosar de spălare de bani în proporții deosebit de mari la privatizarea „Air Moldova", fiind vorba despre un șir de tranzacții fictive, care au condus la privatizarea companiei aeriene vizate. A fost aplicat sechestru în valoare de 301,6 milioane de lei pe capitalul statutar al Air Moldova, iar în prezent valoarea totală a bunurilor indisponibilizate în acest dosar este de aproximativ un miliard de lei.

Privatizarea Air Moldova a fost investigată de Comisia de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2019), condusă de Igor Munteanu. Comisia de anchetă a constatat grave încălcări în procesul de înstrăinare și a confirmat, că la un an de la privatizare, operatorul național se află în aceeași incertitudine economică ca și până la demararea acestui proces.