Dovezile arată că oamenii timpurii ar fi hibernat pentru a supraviețui iernilor nemiloase

Oamenii de știință argumentează că leziunile și alte semne observate pe oasele fosilizate ale oamenilor timpurii sunt la fel ca cele descoperite pe oasele altor animale care hibernează. Astfel, asta sugerează că predecesorii noștri făceau față iernilor nemiloase prin faptul că își încetineau metabolismul și dormeau timp de mai multe luni.

Concluziile sunt bazate pe excavările făcute într-o peșteră numită Sima de los Huesos (Groapa oaselor), din Atapuerca, în apropiere de Burgos din nordul Spaniei.

Unul dintre cele mai importante tezaure paleontologice din lume

De-a lungul ultimelor trei decenii, rămășițele fosilizate de la zeci de oameni au fost scoase din sedimentele descoperite pe fundul unei gropi de 15 metri care formează partea centrală a gropii din Atapuerca. Peștera este, de fapt, un mormânt comun, au spus cercetătorii care au găsit mii de dinți și bucăți de oase care par să fi fost aruncate în mod intenționat aici. Aceste fosile datează din urmă cu 400.000 de ani și provin cel mai probabil de la neandertalienii timpurii sau predecesorii lor.

Acest sit este unul dintre cele mai importante tezaure paleontologice ale planetei noastre și a oferit detalii cruciale despre modul în care evoluția umană a avut loc în Europa. Însă, acum, cercetătorii au descoperit un detaliu neașteptat al acestei povești.

Într-un studiu publicat în jurnalul L’Anthropologie, Juan-Luis Arsuaga, cercetătorul care a coordonat prima echipă care a excavat situl, și Antonis Bartsiokas, de la Democritus University of Thrace din Grecia, argumentează că fosilele găsite aici arată variații sezoniere care sugerează că dezvoltarea oaselor a fost perturbată timp de mai multe luni în fiecare an, potrivit The Guardian.

Oamenii timpurii hibernau, iar acest aspect este documentat în oase

Oamenii de știință mai sugerează că acești oameni timpurii prezentau „stări metabolice care îi ajutau să supraviețuiască pentru perioade lungi de timp în condiții crunte cu resurse alimentare limitate și depozite suficiente de grăsime corporală”. Oamenii timpurii hibernau, iar acest aspect este documentat în perturbările din dezvoltarea oaselor.

Totodată, cercetătorii au recunoscut că ideea „ar putea părea de domeniul științifico-fantasticului”, însă aceștia subliniază că multe mamifere, inclusiv primatele, hibernează. „Asta sugerează că baza genetică și psihologică pentru un astfel de „hypometabolism” ar putea fi păstrat în cazul multor specii de mamifere inclusiv al oamenilor”, au spus Arsuaga și Bartsiokas.