Un pic de scatologie; În rest e despre boala lui Plahotniuc și curajul nostru // Angela Aramă

Voi face aici o digresiune scurtă, pentru a-mi motiva afirmația legată de anomalia psihică. Cum vă imaginați omul capabil să facă atâta rău fără a avea cele mai mici remușcări, să comită genocid împotriva propriilor concetățeni prin sărăcie lucie și să nu se mai sature de bogății, să-și construiacă lumi mirifice pe osemintele copiilor care se sinucid din durerea imensă de a fi despărțit de mama și tatăl plecați în căutarea unui bănuț, să ignore orice prescripție morală sau legală, convins că este nesancționabil, că este intangibil în genialitatea sa diabolică? De fapt, nici nu trebuie să vă puneți în funcție imaginația, căci pentru asemenea persoane există descrieri explicite în tratate de medicină mentală. De exemplu, conform unei descrieri sistematice a psihiatrului American Hervey M. Cleckley, există oameni la prima vedere fermecători, care fac de obicei o primă impresie bună și arată o normalitate remarcabilă, dar, în același timp, sunt egocentrici, necinstiți și nedemni de încredere, iar uneori au comportamente iresponsabile aparent fără alt motiv decât pentru distracție. Acești oameni (psihopații, căci despre ei este vorba), în mare măsură sunt lipsiți de sentimentul de vină, nu cunosc empatia și iubirea, iar relațiile de acest gen (prietenie, dragoste) sunt ocazionale și extrem de superficiale. Închei digresiunea, concluziile vă aparțin.

Revin la subiect. Vorbeam despre tergiversarea validării mandatului lui Andrei Năstase. De fapt, explicația e la îndemâna oricui, căci, chiar dacă primarul ales încă nu și-a ocupat oficial funcția, actele sale curajoase au rupt imediat aparențele bunăstării afișate și crimele mafiei imobiliare din Chișinău au ieșit la suprafață ca un balon umplut cu… hai să zic literar, excremente. Criminalii știu foarte bine că o singură înțepătură poate sparge balonul, inundându-le confortul și satisfacția cu propriile mase fetide. Deja chiar și cei care nu s-au interesat în mod special cunosc cazurile Gaudeamus, Guguță, grădinița nr.5, str. Bogdan Voevod, nr.1 etc. Sesizările oamenilor care au prins la curaj odată cu alegerea noului primar, au început să curgă gârlă (anexez și o scrisoare în care este vorba de școala nr. 52).

scrisoare

Cât vor întârzia criminalii instaurarea în funcție a noului primar general al municipiului? E o întrebare, răspunsul căreia este și el la suprafață: exact atât cât le vom permite! Nu cred că responsabilitatea civică a fost doar o scurtă palpitație a conștiinței noastre pe 3 iunie 2018. Sau, cel puțin, nu avem dreptul să o reducem doar la atât. Nu mai ține scuza cu cvadratura cercului. Am văzut cu toții că se poate, dacă ne mobilizăm. Se poate! E în joc tot ce poate fi mai prețios pentru om: starea de bine ACASĂ, viitorul copiilor, funcționarea NORMALĂ a instituțiilor statului, servicii publice accesibile, libertatea individuală, perspectiva profesională, sentimentul extrem de important al realizării personale etc. Dar și șansa de a schimba lucrurile este foarte mare. E nevoie doar să ne dorim asta cu adevărat. Nimeni nu o va face în locul nostru.

Angela Aramă