image
Sursa foto: Jurnal.md

Anii '90 au revenit: Lumea criminală care a preluat puterea în Republica Moldova // VIDEO

Cine a trăit perioada anilor de tranziție, instalată după 1990, cunoaște, nu doar din auzite, ce înseamnă să supraviețuiești într-un stat nefuncțional, cu o justiție coruptă și cu șefi din poliție care cântau la karaoke cu persoanele certate cu legea.

O perioadă de cotitură în care rachetul și diferite grupări criminale făceau legea, iar oamenii erau torturați cu fierul de călcat în timpul unor reglări de conturi și înjunghiați în plina stradă pentru a fi deposedați de bunuri.

Lumea criminalității era în floare, iar în societate au apărut grupări de bandiți organizate conduse de autorități criminale, numite - „hoți în lege”. Acestea colaborau strâns cu rețele internaționale de criminali, care au dus la creșterea traficului de ființe umane, contrabandă și prelevarea ilegală a organelor umane.

Oamenii legii care erau onești și încercau să-și facă meseria erau lichidați, iar unii dintre cei implicați în trafic de ființe umane și șantaj au ajuns astăzi să conducă R. Moldova, susține un fost angajat al MAI, care a dorit să păstreze anonimatul, din motive lesne de înțeles.

După o perioadă în care milițianul Vladmir Voronin a eliminat structurile mafiote pentru a arăta cine este stăpân în stat, începând cu 2009, grupările criminale au ajuns prin corupție și șantaj la putere. Atunci când corabia comuniștilor se îneca liderii acestora au participat activ, dând o mână de ajutor la înlăturearea comuniștilor de la putere.

Ajuns la putere în umbra Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, un nume despre care publicul larg auzea pentru prima dată abia atunci, a cumpărat, potrivit unor declarații apărute în presă, funcția de procuror general care în urma partajării funcțiilor de către liderii Aliantei, îi revenise partidului Alianța Moldova Noastră.

Mai apoi a eliminat concurenții politici, iar prin șantaj a cumparat deputati și funcționari publici, punând în funcții cheie oamenii săi, susțin mai multe voci de la Chișinău. În 2011, președintele interimar de atunci, Marian Lupu a semnat o dispoziție prin care au fost aministiați 400 de deținuți. Ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim a refuzat să elaboreze un proiect în acest sens, care urma să fie examinat în Parlament, din motiv că o guvernare responsabilă nu amnistiază infractorii cu orice ocazie de sărbătoare.

Marian Lupu, însă, a insistat, spunând că nu va încălca tradiția. Peste 5 ani, în 2016, Parlamentul a votat un proiect care prevedea amnistierea a 1700 de deţinuţi cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova. Suplimentar la aceasta, la circa 400 de condamnaţi, le-a fost aplicată eliberarea condiţionată înainte de termen.

În 2016, presa de pe ambele maluri ale Prutului a erupt. „Un document exploziv al Interpol dezvăluie: Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, omul care face legătura între Mafia rusă și politicienii români”, scriau jurnaliştii români.

Membrii aşa-numitei corporaţii, unii dintre care ocupând funcţii înalte în structurile de stat, sunt specializați în estorcare, proxenetism, racket, contrabandă, trafic de droguri, comerţ ilegal cu arme, spălare de bani şi chiar omoruri la comandă. Fiind monitorizat de o importantă structură internaţională, Plahotniuc a fost identificat ca fiind o unealtă a reţelei infracţionale Solnţevskaia.

Presa din România scria că Biroul Interpol de la Roma a cerut autorităţilor din Republica Moldova să pună la dispoziţie informaţii despre Vladimir Plahotniuc, care era bănuit de legături cu gruparea criminală Solnţevskaia Bratva, considerat cel mai mare şi mai influent sindicat al crimei organizate din Rusia.

Deși Plahotniuc a negat iniţial că a fost în vizorul Interpol, peste un timp a recunoscut.

Astfel printr-o conjunctură politică prielnică, cu politicieni de paie, Plahotniuc a ajuns împreună cu suita sa de bodyguarzi și sportivi la putere. Lumea criminală din anii 90 a preluat acum oficial puterea în stat și a căpătat o a doua viață, susțin experții. Reglările de conturi au început chiar în următoarele zile după evenimentele din 7 aprilie, 2009. Unul dintre falșii martori în dosarele legate de evenimentele din 7 aprilie 2009 recunoaște că a fost presat să depună mărturii false împotriva lui Anatol și Gheorghe Stepuleac de către omul de afaceri Dorin Damir, finul lui Vlad Plahotniuc.

Acesta a mințit instanța împreună cu încă alți trei martori că i-au văzut pe 7 aprilie pe Anatol și Gheorghe Stepuleac aruncând cu pietre în clădirile Parlamentului și Președinției. Avocata Ana Ursachi susține că frații Stepuleac se află în conflict cu Dorin Damir încă din 2005, când ”Tantal”, firma de pază gestionată de frații Stepuleac, a fost preluată de Damir, unul dintre fondatorii companiei.

Justiția a început treptat sa-i treacă cu vederea pe oamenii asociați sistemului. Deputatul Constantin Țuțu a fost achitat de judecătoria Orhei, după ce procurorii l-au învinuit de huliganism în dosarul omorului lui Alexei Veretco, din Codrii Orheiului. În seara de 28 aprilie 2012, actualul deputat Constantin Ţuţu, atunci un simplu sportiv, a fost implicat într-un schimb de focuri, în urma cărora a decedat un bărbat, Alexei Veretca, de 42 de ani, şi rănit Iurie Matcovschi, fost poliţist, prieten cu victima. Crima a avut loc lângă restaurantul Doi Haiduci, din Codrii Orheiului. Atunci Ţuţu, care a fost alături de un grup format din peste 12 persoane, a fugit de la faţa locului împreună cu amicii săi.

Discipolii lui Țuțu i-au continuat exemplul și pe 18 spre 19 mai a omorât, în urma unei încăierări un bărbat de 30 de ani în fața unui club de noapte de pe bulevardul Dimitrie Cantemir. Inițiatorul acestora ar fi fost luptătorul de K1 Aurel Ignat. O tânără, martoră a celor întâmplate, a povestit firul evenimentelor și motivul pentru care victima a fost bătută cu pumnii și picioarele. Sursa a solicitat anonimatul din motive de securitate.

Totul ar fi pornit atunci când o tânără ar fi ieșit afară, iar Aurel Ignat ar fi abordat-o nepoliticos. Sărbătoritul, un prieten de-al victimei, Serghei Bejenari, aflat în preajmă, i-ar fi luat apărarea, fapt pentru care ar fi pornit bătaia. Spiritele s-ar fi calmat, însă după câteva ore, Ignat ar fi revenit cu mai mulți amici de-ai săi. În cea de-a doua încăierare, a avut de pătimit cel mai mult Serghei, ne-a spus martora, care susține că a fost audiată chiar a doua zi de către un anchetator.

Sursa a povestit că tânăra abordată de Ignat figurează ca parte vătămată în dosar. Ea și-ar fi fracturat mâina, după ce a fost îmbrâncită de luptător. Potrivit șefului Procuraturii municipale, Ștefan Șaptefraț, prima persoană reținută în acest caz a fost Mihai Pârgaru, care a primit ieri 30 de zile de arest preventiv. Ulterior, când cazul a devenit public, a fost reținut și Aurel Ignat. Șaptefraț susține că Ignat s-a prezentat ieri singur la poliție.

Deși polițiștii s-au prezentat imediat la fața locului și a fost deschisă o anchetă pe caz, vinovații nu au fost reținuți, încercându-se mușamalizarea cazului ținând cont de legăturile pe care le au inculpații cu Partidul Democrat , deputatul Constantin Țuțu și finul lui Plahotniuc, președintele Federației К-1 Amator, Dorin Damir. Abia după ce cazul a devenit public, Aurel Ignat a fost, cel mai probabil, sfatuit să se prezinte singur la poliție pentru se decara singur parte vatamata și a-și minimaliza din pedeapsă. Întrebarea este, de ce, dacă, potrivit spuselor tatalui său, Ignat se afla și el internat la Urgență, poliția nu a ajuns și pe la el mai devreme, pentru a fi anchetat, așa cum au fost anchetați martorii crimei. De ce s-a așteptat până când sportivul a binevoit sa se prezinte de unul singur la ușa poliției?

Că acest caz urma să nu fie tăinuit, înțelegem și din reacția nervoasă a celor care profesează meseria de a-i apara pe cetățeneii R. Moldova. Dacă în alte cazuri, cu muritorii de rând, cei care fac legea nu se sfiesc să le mediatizeze și să apară la TV, demonstrând implicare, de această dată aceștia păreau grăbiți și neinteresați de subiect.

Și finul lui Plahotniuc, președintele Federației К-1 Amator, Dorin Damir încearcă să se detașze pentru presă de sportivii ucigași, declarând pentru timpul.md, că cei doi sportivi nu au nicio legătură cu FEA sau Federația K1. Damir a mai spus că nici nu-l cunoaște pe Pârgaru. Pe de altă parte, într-o fotografie postată pe o rețea de socializare, luptătorul apare alături de finul lui Vladimir Plahotniuc. Tot el apare și în mai multe imagini video postate de asociația condusă de Damir.

Mihai Pârgaru apare și alături de deputatul PD Constantin Țuțu, fost luptător de K1. În una dintre imagini îl putem vedea pe luptător și lângă vicepreședintele Parlamentului Vladimir Vitiuc. Pârgaru poate fi văzut și într-un tricou cu inițialele PDM. Pe lângă aceasta, bărbatul a fost și câștigătorul cupei lui Țuțu, în 2017. Într-un alt interviu, Damir spune că Aurel Ignat nu mai este de un an de zile în federația sa, urmând să semneze un contract în afara țării.

Deși, potrivit lui Damir, Ignat nu a avut treabă cu federația sa, întru-un reportaj realizat acum 2 luni de una dintre televiziunile holdingului, Aurel Ignat este prezentat ca unul de-al casei. Și tatal suspectului susține că între feciorul său, Damir și Țuțu nu există nicio legătură. Acesta s-a prezentat în preajma sediului Judecătoriei insoțit de mai mulți bărbați bine făcuţi.

Precizăm că echipe întregi de tineri suspecți au fost observați păzând proprietățile liderului PD, Vladimir Plahotniuc, în timpul protestelor generate de miliardele sin sistemul bancar.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: