Cât de toxic este pentru mediu litiul din bateriile mașinilor electrice

În mai 2016, sute de protestatari au aruncat pești morți pe străzile din Tagong, un oraș situat în estul platoului tibetan. Oamenii au adunat peștii din apele râului Liqi, unde o deversare de substanțe chimice de la mina de litiu Ganzizhou Rongda a distrus ecosistemul în zonă.

Animalele au murit după ce au băut apa contaminată. Acesta a fost al treilea incident care a avut loc în ultimii șapte ani, de când în zonă s-a intensificat mineritul. Operațiunile de extragere sunt desfășurate de BYD, unul dintre cel mai mare furnizor de baterii de litiu-ion din lume pentru telefoane inteligente și mașini electrice.

Mina a fost închisă în 2013, însă activitatea a fost reluată trei ani mai târziu, când peștii au început din nou să moară, conform Wired. Bateriile de litiu-ion sunt un element crucial pentru eforturile realizate la nivel mondial de promovare a energiei curate.

De exemplu, bateria unei mașini electrice Tesla S conține aproape 12 kilograme de litiu. Ori, crearea unei rețele pentru stocarea energiei regenerabile ar implica creșterea considerabilă a exploatării litiului.

De altfel, cererea de litiu a crescut exponențial, iar prețul acestui metal s-a dublat între anii 2016 și 2018. Specialiștii firmei de consultanță Cairn Energy Research Advisors estimează o creștere a industriei de litiu-ion, de la o producție anuală de 100 de gigawați pe oră în 2017, la aproape 800 de gigawați în 2017.

William Adams, șeful departamentului de Cercetare al publicației Metal Bulletin, susține că actuala creștere a cererii a început încă din 2015, când Guvernul chinez a anunțat că sprijină construirea de mașini electrice, prin cel de-al 13-lea plan cincinal.

Acest lucru a dus la o creștere masivă a numărului de proiecte ce vizează extragerea de litiu. Cum se prelucrează litiul În timp ce la nivel mondial se fac eforturi pentru a înlocui combustibilii fosili cu energie curată, găsirea resurselor de litiu necesare pentru a face această transformare ar putea afecta considerabil mediul înconjurător.

În America de Sud, una dintre cele mai mari probleme este apa. În triunghiul' de litiu, format din anumite regiuni din Argentina, Bolivia și Chile, există mai mult de jumătate din rezervele planetare ale acestui metal sub stratul de sare de la suprafață. Zona este una dintre cele mai secetoase din lume, iar acest lucru este considerat o problemă. Motivul: extragerea litiului implică forarea de puțuri în stratul de sare și apoi pomparea saramurii bogate în minerale la suprafață.

Rezervele de apă, afectate din cauza mineritului Apoi, minerii trebuie să lase o vreme soluția la decantat, folosind un amestec de mangan, potasiu, borax și săruri cu litiu care este ulterior filtrat și pus într-un iaz pentru evaporarea apei. După aproape 18 luni, mixtura este suficient de uscată în așa fel încât să poată fi extras carbonatul de litiu, adică aurul alb. Imagine de la o mină de litiu din Zimbabwe Procedeul este eficient și relativ ieftin, însă implică folosirea unei cantități mari de apă – aproape două milioane de litri de apă pentru o tonă de litiu.

De exemplu, activitățile de minerit din Salar de Atacama din Chile consumă aproape 65 la sută din rezervele de apă ale zonei. Acest lucru afectează fermierii locali care cultivă quinoa și cresc lame, fiind nevoiți să își procure apa potabilă din altă parte.

Extragerea litiului afectează solul și contaminează aerul În Tibet există riscul ca substanțele chimice din iazurile de evaporare să contamineze pânza freatică. Printre acestea se numără acidul hidroclorhidric folosit pentru procesarea litiului, precum și deșeurile eliminate din soluția salină.

În schimb, în Australia și în Statele Unite, litiul este exploatat din rocă prin metode tradiționale, însă pentru a fi extras este nevoie de substanțe chimice. Un studiu a aratat că, în statul Nevada, peștii au fost afectați chiar și la o distanță de aproape 250 de kilometri în aval față de locul în care se desfășoară operațiunile de procesare a litiului.

De asemenea, o cercetare realizată de asociația Friends of the Earth a scos la iveală faptul că extragerea litiului afectează solul și contaminează aerul. În zona salinei Hombre Muerto din Argentina, localnicii susțin că activitatea de prelucrare a litiului a contaminat apa folosită pentru irigații și adăpatul animalelor.

În Chile, au existat conflicte între companiile miniere și comunitățile locale care acuză faptul că exploatarea minieră de litiu lasă în urmă munți de sare și iazuri pline cu apă contaminată de un albastru neobișnuit.

„Ca orice proces minier, este invaziv, afectează mediul, distruge apa potabilă și poluează pământul și fântânile localnicilor”, a declarat Guillermo Gonzalez, un expert de la Universitatea din Chile care a studiază bateriile cu litiu. Mai mult, specialiștii susțin că nu litiul ar fi elementul problemă din componența bateriilor reîncărcabile.

Acesta există din abudență și, potrivit unor experți, ar putea fi obținut din apa de mare, deși procesul este însă unul costisitor în acest moment. Cobaltul și nichelul, extras de copii din minele improvizate din Congo Cobaltul și nichelul sunt alte două elemente chimice considerate ca fiind mult mai periculoase pentru mediu, iar acest lucru ar putea crea un obstacol în promovarea mașinilor electrice.

Cobaltul există în cantități uriașe în Republica Democrată Congo și în Africa Centrală. Prețul acestuia a crescut de patru ori în ultimii doi ani. „Una dintre cele mai mari impedimente privind cobaltul este că acesta se extrage dintr-o singură țară (…) Pur și simplu, poți face săpături și să găsești cobalt, așa că există o motivație puternică pentru a-l găsi și a-l vinde”, a precizat Gleb Yushin, fondator al companiei de baterii Sila Nanotechnologies. De asemenea, în Congo există numeroase mine improvizate de unde cobaltul este extras cu mâinile goale.

Adesea, numeroși copii sunt exploatați să-l găsească, fără să aibă echipament de protecție. Bateriile cu litiu, greu de reciclat La Universitatea din Birmingham, cercetatorii vor să găsească noi soluții pentru a recicla bateriile cu litiu-ion. Potrivit unui studiu, în Australia, se reciclează doar doi la sută din cele 3.300 de tone de deșeuri de litiu.

Așa se face că laptopurile și MP3 player-ele stricate ajung la groapa de gunoi, iar metalele din electrozi și anumite lichide din electrolit pot afecta mediul înconjurător. O echipă de cercetători coordonată de Institutul de Energie din Birmingham folosește tehnologia din domeniul roboticii, dezvoltată pentru centrale nucleare, pentru a înlătura din bateriile mașinilor electrice celulele de litiu-ion care ar putea declanșa o explozie. De-a lungul timpului, au existat numeroase incendii în uzinele de reciclare, unde bateriile cu litiu-ion au fost depozitate necorespunzător,scrie libertatea.ro.

„Aceasta este problema când vine vorba despre reciclarea oricărui tip de baterie care are electrochimie. Nu se știe durata ei de viață (…) Din acest motiv, reciclarea telefoanelor mobile nu este rentabilă”, a explicat Stephen Voller, fondatorul companiei ZapGo. Potrivit specialiștilor, producătorii păstrează secretă rețeta' de fabricare a bateriilor cu litiu, iar acest lucru e considerat un obstacol în reciclare.