image
Sursa foto: Jurnal.md

Proiectul privind salarizarea din sistemul bugetar, criticat de experții economici, VOTAT de Parlament în prima lectură

Proiectul legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat de Parlament, în prima lectură, după dezbateri de mai mult de două ore. Se întâmplă la patru săptămâni după ce reforma a fost anunțată de șeful PD, Vladimir Plahotniuc. În ciuda avertismentelor experților despre riscurile acestei reforme, ministrul Finanțelor Octavian Armașu, spune că aceasta „va contribui la crearea unui sistem salarial transparent, echitabil și atractiv”.

Potrivit șefului de la Finanțe, în urma implementării reformei, nimeni din angajații din sectorul bugetar nu va mai avea un salariu mai mic de minimul de existență de 2000 de lei, iar diferența dintre prima scară de salarizare și ultima va fi de 15 trepte și nu 33 cum este în prezent.

Deputații din opoziție au avut mai multe întrebări către ministrul Finanțelor. În opinia deputatul PLDM, Iurie Țap, reforma discriminează autoritățile publice locale.

„Vreau să mă refer la clasa de salarizare pentru un ministru și clasa pentru primarul de Chișinău. Principiile de bază sunt cel de nedescriminare și ierarhizare. Nu aș vrea să diminuăm rolul ministrului, dar este responsabilitatea, complexitatea și importanța primarului care este și responsabil de 4 miliarde de lei. Principiile invocate nu reflectă adecvat poziția dată. Constituția spune tranșant, RM e un stat descentralizat. Aceste prevederi așa și nu sunt realizate. Să vorbim despre autonomia locală nu e serios. Sistemul APL este unul aparte, iar guvernările îl privesc ca pe un frate mai mic și de aici vine problema. APL au și competențe care nu au acoperire financiară. Sunt nevoite se facă cheltuieli din forțele proprii care și mai mult le agravează situația. Pentru o APL puternică, trebuie o salarizare motivantă”, a opinat deputatul PLDM, Iurie Țap.

„Trebuia să veniți cel puțin la mijloc de mandat. Acum toată lumea îl primește ca pe un pas electoral. Până în ce an sunt prevăzute aceste majorări de salarii și cât costă fiecare etapă?”, a întrebat socialista Zinaida Greceanâi.

„Salariile pentru decembrie vor fi calculate sub imperiul legii noi. Cei care vor avea majorări vor primi salarii mai mari, iar cei care nimeresc sub incidența compensațiilor, vor primi compensații. Implementăm legea din prima zi. Mergem cu valoarea de referință de 1500 de în primul an. Cadrul bugetar pe termen mediu, ne arată că în următorii doi ani putem majora valoarea de referință al 1700, apoi la 1900 de lei. Evident că după asta valoarea de referință poate să crească și mai mult legea garantează că valoarea de referință va fi majorată doar în creștere, cel puțin la rata inflației. Dacă avem venituri la buget mai mari sau eficientizări în unele activități, putem veni cu creștere mai rapidă. Depinde de viteza cu care vor fi implementate reformele în sectorul public. Scopul nostru este să avem salariul minim să nu fie mai mic decât cel din real”, a spus Armașu.

Costul implementării proiectului pentru anii 2019-2021 este de 3,9 miliarde de lei. Către anul 2021 se preconizează o creștere de circa 30% a salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat și de peste 55% - pentru cele finanțate din bugetele locale.

Anterior, experții de la Transparency International Moldova au atenționat că reforma sistemului de salarizare, iniţiată cu suportul partenerilor externi, este folosită ca paravan pentru declaraţii electorale şi de conjunctură şi ar putea genera aşteptări exagerate la etapa iniţială de realizare şi dezamăgiri ulterior.

Mai mult, creşterile „considerabile” declarate ar putea crea probleme în realizarea reformei, implicit ar putea împiedica implementarea treptată a acesteia. Ca rezultat, ar putea apărea mari distorsiuni macro-financiare şi bugetare pe termen scurt şi mediu.

Experții atrag atenția că există o mare discrepanţă între angajamentele asumate de autorităţi în dialogul cu FMI şi declaraţiile exponenţilor partidului de la guvernare despre creşteri salariale de 20, 50 sau 90 la sută.

Potrivit studiului, declaraţiile oficialilor responsabili de schimbarea sistemului de salarizare, precum că ar fi necesare 1,3 miliarde de lei în plus în 2019 faţă de fondul de salarizare din 2018, includ nu doar necesităţile pentru majorările legate de schimbarea sistemului de salarizare.

Aceste necesităţi apar şi urmare a majorării numărului de angajaţi consideraţi bugetari. Dar şi aşa, dacă raportăm această sumă la fondul de salarizare din 2018, obţinem o creştere medie a acestui fond de 9,3%.

Iar în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste în creştere, această majorare medie ar putea însemna, de fapt, creşteri pentru anumite categorii şi descreşteri reale pentru alte categorii de angajaţi din sectorul bugetar.

Totodată, Transparency International Moldova atrage atenția că ar trebui luată în considerare şi incertitudinea privind existenţa surselor de finanţare pentru aceste majorări. Cel puţin, din declaraţiile ministrului finanţelor experții deduc că nu creşterea economică va fi unica sursă de finanţare a majorării salariilor în sectorul bugetar, precum insistă unii actori politici. Resursele externe şi posibilele majorări ale poverii fiscale sunt cele două opţiuni posibile pentru autorităţi.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: