image
Sursa foto: jurnal.md

Ce urmează după decizia Curții Constituționale și când ar putea avea loc anticipate în Republica Moldova

Argumentele din decizia Curții Constituționale care permit dizolvarea Parlamentului sunt suficiente. Ca element nou în jurisprudența sa, CC a menționat, că, spre deosebire de practica anterioară, a examinat alineatul 1 din art.85 al Constituției în comun cu alineatul 2 al aceluiași articol. Acestea se referă, pe de o parte, la termenul de 90 de zile necesar pentru numirea unui guvern plenipotențiar, iar, pe de altă parte la termenul de 45 de zile necesar pentru epuizarea a cel puțin două tentative nereușite de numire a noului guvern.

Totodată, CC face trimitere la hotărârea sa din 1 octombrie 2013, care spune că Guvernul din Republica Moldova nu poate la infinit să fie unul interimar. În același timp, esența conflictului dintre Președinție și Parlament este de sorginte absolut politică, a opinat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică „Decizia Curții Constituționale: ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla în Moldova?”, desfășurată de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Boțan, apariția crizei guvernamentale se datorează unei dorințe a tuturor forțelor politice de a dizolva Parlamentul și de a organiza anticipate. „Igor Dodon a spus clar: Guvernul Chicu își dă demisia pentru a curăța calea către alegeri parlamentare anticipate. Și Maia Sandu s-a pronunțat pentru anticipate, motivându-și opțiunea prin faptul că, în vara anului 2020, Legislativul a adoptat o decizie, prin care a condamnat actuala componență a Parlamentului pentru corupție și traseism politic. Și aici începe lupta politică, bazată pe rezultatele sondajelor de opinie. PSRM spune că și-a schimbat punctul de vedere în privința anticipatelor, pentru că socialiștilor nu le plăcea ce raiting aveau, conform sondajelor sociologice și au constituit o majoritate parlamentară cu cei pe care anterior i-a numit mafie și bandiți. Aici se ajunge la perpetuarea unui conflict, pe care CC îl vede, dar nu vrea să îl aprecieze din punct de vedere politic, pentru că nu este atribuția Curții”, a menționat expertul permanent al proiectului.

„PSRM spune că va face așa cum îi convine: dacă CC emite o decizie, care socialiștilor nu le este pe plac, ei nu o recunosc. Pe de altă parte, președintele țării, Maia Sandu, a spus foarte clar: dacă CC emite o hotărâre care nu duce la dizolvarea Parlamentului, soluția ar fi să mergem pe impeachment, la care socialiștii spun că sunt împotriva acestei căi, pentru că nu vor avea de câștigat de pe urma impeachment-ului. Din punctul meu de vedere, CC a adoptat o hotărâre solomonică și a pus capăt disputei politice dintre Parlament și Președinție. Am văzut și declarațiile Domnicăi Manole, președinta CC, care a spus că în ultimul timp asupra Înaltei Curți s-au exercitat presiuni – adresare la Consiliul Europei, declarații publice că nu recunoaștem ceea ce nu ne place, că „noi declarăm uzurparea puterii”, deși ce fel de uzurpare a puterii este asta, dacă li se cere cetățenilor să participe la alegeri?”, a relevat Igor Boțan.

Totodată, Igor Boțan afirmă că situația creată a scos la iveală lacune semnificative cadrul legislativ al Republicii Moldova. „Nniciodată deputații care adoptă Constituția și o modifică nu au votat pentru un regim de guvernare pe care îl avem în prezent în Republica Moldova. În 1994 s-a pledat foarte clar pentru un sistem semiprezidențial, iar în 2000 s-a pledat pentru un sistem parlamentar, adică pentru ca șeful statului să fie ales de Parlament. Am ajuns în 2016 să avem această struțocămilă, când șeful statului este ales direct de cetățeni. CC spune că în acest caz avem regim prezidențial sau semiprezidențial de guvernare, dacă șeful statului este ales de cetățeni, iar, pe de altă parte, împuternicirile șefului statului sunt limitate și se insistă pe existența unui regim parlamentar de guvernare”, a subliniat expertul permanent al proiectului.

Astfel, potrivit lui Igor Boțan, se ajunge la un conflict politic. „Pe de o parte, președintele PSRM, Igor Dodon spune că socialiștii vor face așa cum le convine – decizia Curții Constituționale prin care sunt întrunite condițiile de dizolvare a Parlamentului nu le place și nu o recunosc. Pe de altă parte, Maia Sandu a spus clar – o altă cale este să mergem pe impeachment, dacă nu se va merge pe anticipate. Esența conflictului dintre Parlament și Președinție este una politică”, a reiterat expertul.

Igor Boțan a spus că, după decizia de ieri a CC, cetățenii așteaptă decretul Maiei Sandu de dizolvare a Parlamentului și numirea datei în care se vor desfășura alegerile parlamentare anticipate. Potrivit lui, cel mai probabil anticipatele vor avea loc după starea de urgență, adică după 31 mai. „Starea de urgență a fost instituită pentru a împiedica desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate”, a opinat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Decizia Curții Constituționale: ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla în Moldova?” este ediția a 183-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de către Agenția de presă IPN. Proiectul este susținut de Fundația germană „Hanns Seidel”.

Noutăţile partenerilor

comentarii: