Cele cinci ţări de pe malurile Mării Caspice s-au pus de acord duminică, într-o reuniune în portul kazah Aktau, asupra statutului acestei întinderi de apă, aflată într-un vid juridic de la dizolvarea Uniunii Sovietice, ce îngloba la acea vreme aceste state - mai puţin Iranul, cu care exista un acord, în prezent caduc.

Gazda ceremoniei, preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev, a salutat un „eveniment istoric”.

„Putem spune că un consens asupra statutului mării a fost dificil de aşteptat şi a luat timp, negocierile s-au eşalonat pe 20 de ani şi au necesitat eforturi importante şi comune ale părţilor implicate”, a adăugat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin a evocat, la rândul său, o convenţie a cărei „semnificaţie va face epocă” şi a pledat în favoarea unei mai mari cooperări militare între ţările de la Marea caspică, în vederea „asigurării păcii” în regiune.

Potrivit lui Nazarbaiev, principalele puncte ale noului acord privesc autorizare construirii de conducte submarine în vederea transportului de hidrocarburi, cote de pescuit stabilite pentru fiecare ţară şi interdicţia oricărei prezenţe militare a vreunei terţe ţări în Marea Caspică.

„Marea Caspică le aparţine doar ţărilor Mării Caspice”, a salutat imediat preşedintele iranian Hassan Rouhani.

HIDROCARBURI

Noul acord, care a fost semnat duminică, precedat o reuniune a şefilor diplomaţiilor celor cinci ţări, sâmbătă, nu ar urma însă să pună capăt tuturor disputelor cu privire la această mare închisă - cea mai mare din lume de acest fel.

El ar urma însă să ajute la relaxarea unor tensiuni vechi în regiune, bogată în vaste zăcăminte de hidrocarburi, estimate la aproximativ 50 de miliarde de barili de petrol şi aproximativ 300.000 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Potrivit Kremlinului, acordul păstrează cea mai mare parte a Caspicii ca pe o zonă comună, însă împarte între cele cinci ţări fundurile marine şi resursele submarine.

Potrivit adjunctului ministrului rus de Externe Grigori Karasin, Marea Caspică va beneficia de un „statut legal special” - nici mare şi nici lac, care au ambele propria legislaţie în dreptul internaţional.

Turkmenistanul, una dintre ţările cele mai închise de pe planetă, pare să fie unul dintre marii câştigători ai noului acord. Acest stat din Asia Centrală, bogat în hidrocarburi, ar urma să poată să instaleze pe fundul Mării Caspice conducte submarine care să-i permită să-şi exporte gazele naturale către pieţe europene prin Azerbaidjan.

Acest proiect, estimat la cinci miliarde de dolari, s-a lovit anterior de opoziţia altor ţări din regiune. El încă mai poate să fie contestat de Moscova şi Teheran - foştii stăpâni ai Mării Caspice -, din motive de mediu.

CAVIAR ŞI BAZE MILITARE

Rusia a fost nevoită să cedeze într-un număr de subiecte, însă „a câştigat puncte bune deoarece a ieşit dintr-o situaţie de impas” şi şi-a consolidat imaginea de ţară producătoare de acorduri diplomatice, relevă John Roberts, un analist care colaborează cu Atlantic Council.

De asemenea, acordul urmează să aşeze predominanţa militară rusă în regiune, interzicând unor ţări terţe să dispună de baze la Marea Caspică.

Iranul, la rândul său, ar putea să profite de această claritate oferită de noul text în vederea lansării unor proiecte comune cu Azerbaidjanul.

Republica islamică a recurs în trecut la manevre militare navale ostile, cu scopul de a-şi apăra pretenţiile la Marea Caspică.

În afară de consideraţii economice şi militare, acordul dă speranţa păstrării diversităţii ecologice a regiunii.

Populaţiile de beluga, ale căror ouă sunt apreciate în întreaga lume în chip de caviar, vor putea de-acum să se multiplice, mulţumită unui „regim al cotelor clar şi comun în apele Mării Caspice”, potrivit lui Roberts.