Adriana s-a născut într-o localitate din raionul Fălești. Părinții săi au divorțat când ea era în clasa a doua, după care mama ei s-a recăsătorit cu un bărbat din Hârbovăț. Adriana a fost dusă la școala primară din această localitate, apoi la gimnaziu și liceu.

Venea prima din clasă la școală, spune diriginta ei de la liceu, Svetlana Pantelei: „Eu intram întotdeauna în clasă la 7:40 și o găseam acolo. Ceilalți elevi intrau în ultimele cinci minute. Până atunci, Adriana uda florile, ștergea tabla, se simțea bine la școală”.

Profesorii spun despre ea că nu a fost închisă din fire și că, deși avea părinții divorțați, a avut relații bune cu ambii, inclusiv cu tatăl său vitreg. Tatăl ei o vizita, asista la ore, se interesa de fiica lui. Diriginta Adrianei nici măcar nu a bănuit că părinții acesteia sunt divorțați. „Tatăl său vitreg a venit acasă din Israel pentru a participa la căutări, a mobilizat lume”, descrie directoarea relația tinerei cu membrii familiei acesteia.

Cum a fost Adriana

Mama elevei, „o femeie modestă”, potrivit dirigintei, a fost prezentă la toate adunările cu părinții. „Nu s-a implicat niciodată, a fost întotdeauna de acord cu cele discutate”, observă Pantelei.

Pe 27 iunie, după ce a plecat de acasă, Adriana nu a mai răspuns la telefon, reia Svetlana Pantelei cele întâmplate. Profesoara spune că i-a telefonat încontinuu fetei și își exprimă indignarea că mama Adrianei nu a manifestat mai multă afecțiune pentru fiica sa, dar „așa este femeia”. „Când știi că copilul tău trebuie să afle patru note la Bac, trebuie să îi telefonezi măcar o dată și să întrebi: ‘Ce note ai luat, draga mamei?’ Ea însă a lăsat fata între patru pereți și s-a dus la lucru, după care a venit acasă și s-a apucat de prășit, spunând liniștită că fiică-sa se va întoarce. Așa s-a întâmplat tragedia. Nu a avut o susținere din partea familiei”, își dă cu părerea profesoara.

Clasa în care a învățat Adriana avea unsprezece elevi. Trei din acești copii nu au tată, trăiesc doar cu mamele lor. Jumătate din ceilalți elevi își au părinții plecați peste hotare. Acești elevi sunt educați de mătușile și bunicile lor. „Când făceam adunări cu părinții, nu aveam cu cine să le fac. Venea câte o bătrână în cârje, încetișor. Elevii nu au cu cine să discute, rămân singuri în fața problemelor și provocărilor lor și această situație este valabilă pentru întreaga republică”, ilustrează profesoara situația din învățământul public.

Părinți copleșiți de necazuri

Svetlana Pantelei opinează că, în condițiile în care cea mai mare parte dintre elevi a rămas în grija mătușilor și bunicilor lor, ar fi mai puțin periculos ca rezultatele examenelor de la Bac să fie anunțate prin intermediul școlilor, și nu transmise direct elevilor: „Aici ar fi psihologul, profesorul, care i-ar susține și i-ar încuraja în condițiile în care elevii nu sunt în grija părinților. Chiar și cei rămași sunt copleșiți de necazurile rutinei”, insistă profesoara.

Adriana nu a fost singura candidată la Bacalaureat care nu a reușit să susțină examenul, sunt și alții, atât la științele reale, cât la cele umaniste. Directoarea liceului recomandă părinților să comunice mai mult cu copiii lor, să le explice că notele insuficiente nu sunt probleme grave: „Notele insuficiente trebuie să motiveze elevii să se pregătească mai bine, pot fi corectate în cadrul altor sesiuni”.

„Luni, 16 iulie, a început sesiunea suplimentară. Adriana ar fi putut să vină joi, să susțină matematica. Mai avem două sesiuni, în următorii trei ani. În plus, conform noului regulament, fiecare sesiune este însoțită de contestare, fie că este vorba de cea de bază, fie de cea suplimentară”, a adăugat directoarea.

Statul adoptă legi pe care nu le poate aplica

Deși elevii și părinții invocă frecvent stresul provocat de examenele de bacalaureat, Centrul Psiho-Socio-Pedagogic al Direcției generale educaţie, tineret şi sport din Chișinău nu a înregistrat în anul curent niciun apel pentru asistență psihologică.

Potrivit Svetlanei Gorea, directoarea acestei structuri, unii elevi și părinți au contactat în anul trecut angajații centrului fie pentru a scăpa de teama că nu vor reuși să susțină examenele, fie pentru frica de notele mici. Părinții au solicitat sfaturi de la psihologi cum să își ajute copiii în asemenea situație.

Doar că pot să beneficieze de asemenea servicii numai elevii și părinții din municipiul Chișinău. Conform Codului Educației, aceste centre sunt prevăzute pentru întreaga republică, însă, din cauza lipsei de cadre didactice, astfel de structuri nu există. Salariul unui psiholog din domeniul educației este de 2983 de lei și, în plus, majoritatea specialiștilor preferă să rămână în Chișinău.

Părinții sunt neputincioși în fața problemelor

În afară de problema exodului, în Republica Moldova se atestă, în opinia Svetlanei Gorea, o lipsă a comunicării dintre copil și părinte. „De exemplu, în cazul de la Hârbovăț, mama era acasă”, subliniază psihologul. „Părinții sunt apăsați de problemele rutinei și, când nu ai ce pune pe masă sau cu ce să îmbraci copilul, chiar nu îți arde de comunicare”, explică Gorea.

Mai mult, copiii de astăzi sunt mult mai sensibili și, în afară de problemele cu care se confruntă, au multe provocări. În asemenea condiții, constatăm că părinții nu sunt pregătiți să facă față.

Sugestii pentru părinți și profesori

● Părinții trebuie să fie atenți la copii și să nu le ceară mai mult decât pot aceștia. Înainte de a lua decizia de a merge la liceu, părinții trebuie să fie conștienți de capacitățile copiilor lor. Părinții trebuie să aibă cerințe, însă, în caz de eșec, să fie pregătiți. Să nu pună accentul pe note, ci pe cunoștințe. Să le spună copiilor că mai există șanse.

● Profesorii nu trebuie să îi sperie pe elevi cu examenele de la Bac. Este absolut neprofesionist ca profesorii să le spună elevilor că Bacul este „un joc de noroc”. E o aberație din partea cadrului didactic. Dimpotrivă, profesorii trebuie să îi motiveze. Sfaturile adulților contează mult pentru copii.