CRJM: După patru ani, autoritățile nu pot spune câți bani au dispărut din sistemul bancar

Președintele CRJM, Vladislav Gribincea, a declarat că, deși există o Strategie de recuperare a surselor sustrase din sistemul bancar, nu este clar cine a aprobat documentul și care este gradul de angajare pentru implementarea lui cu succes. Totodată, după patru ani de zile, autoritățile încă nu pot spune cu exactitate câți bani au dispărut din sistemul bancar și nu este clar cum, efectuând măsuri eficiente de investigare a fraudei bancare, nu poți să spui câți bani au ieșit din bancă în mod fraudulos.

Analiza constată că cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar nu sunt investigate în general. Deși procurorii susțin că suma nu este mai mică de 13,3 miliarde de lei, aceștia urmăresc recuperarea a doar 10,7 miliarde, deoarece 2,6 miliarde au fost deja recuperate prin vânzarea bunurilor băncilor lichidate. Procurorii raportează că au fost identificate 5,2 miliarde de lei, deși judecătorii din prima instanță au constatat că nu există probe cu privire la sustragerea de către fostul președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, a 2,5 miliarde de lei, adică circa jumătate din suma cu care operează procurorii. La fel, autoritățile raportează încasarea a 2,7 miliarde de lei de la Ilan Șor, actualul primar de Orhei, deși o hotărâre judecătorească de încasare a acestei sume nu există. În același timp, după aproape patru ani de la încheierea fraudei bancare, investigațiile procurorilor privitor la circa 38% din toată suma sustrasă (5,1 miliarde de lei) încă sunt în desfășurare, transmite IPN.

Vladislav Gribincea a mai declarat că în Strategie nu se menționează faptul că niciun leu din banii sustragi nu a fost restituit statului. Potrivit lui, cu adevărat statul a compensat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor celor trei bănci, însă aceștia nu sunt bani furați, ci sunt bani care existau în bănci. Din cele 13,3 miliarde, niciun leu nu a fost recuperat.

Autorii analizei mai menționează că, de regulă, astfel de strategii nu sunt făcute publice pentru a asigura eficiența investigațiilor. Însă acest document a fost făcut public în cadrul unei conferințe de presă în luna iunie curent, în ajunul vizitei conducerii Republicii Moldova la Bruxelles. Conducerea țării a folosit documentul drept instrument de advocacy. În opinia autorilor analizei, aceste aspecte ridică suspiciuni în ceea ce privește independența instituțiilor care au făcut publică Strategia, dar și în ceea ce privește implicarea lor în jocurile politice.