image
Sursa foto: anticorupție.md

Pensionarii de lux ai justiției moldovenești

Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută.

Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari, scrie Anticorupție.md.

Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.

Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută.

Unul din doi procurori-pensionari, cu proces în judecată

Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.

Venituri de 640.000 de lei din salarii și pensie

Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.

Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.

Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.

Dreptate în instanțe pentru soți de judecătoare

În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.

Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.

„Clasare” misterioasă

Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.

Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.

Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.

Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.

Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon.

CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare

Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.

Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.

Casa de lux a pensionarilor Filincov

Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.

Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.

După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.

Fostul consilier al lui Timofti vrea pensie mai mare

Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.

Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.

72 de actuali judecători, cu pensii și salarii

Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.

A cerut indexarea având pensie de 22.000 de lei și un salariu de 24.000 de lei

Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.

Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.

După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.

„Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.

„Casta” privilegiaților

Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.

Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.

O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.

Nina Cernat: „Mi s-a calculat mai puțin”

Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016.

CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.

Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar.

De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.

Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei

Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.

Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.

Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.

Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel.

CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei.

Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”

Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.

Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.

Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.

Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?

Sursa: Anticorupție.md

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: