image
Sursa foto: Jurnal.md

România i-a donat 500 de milioane de euro dictatorului Plahotniuc

În 11 ani, România a cheltuit cel puțin jumătate de miliard de euro cu R. Moldova. Și degeaba! Prin aceşti bani, România încearcă să-şi apropie Basarabia, să o desprindă de influenţa rusească şi să o determine să aleagă politica Uniunii Europene, scrie publicația română ReporterIS.

Intrarea României în Uniunea Europeană a adus nu numai beneficii financiare, ci şi îndatoriri. Din 2007, România a trecut de la statutul de stat beneficiar de fonduri europene, şi la cel de donator. Pe lângă contribuţiile către bugetul Uniunii Europene, România a susţinut financiar trei ţări: Republica Moldova, Serbia şi Georgia. Cei mai mulţi bani au ajuns la vecinii de peste Prut: aproximativ 475 de milioane de euro.

Împrumut nerambursabil

Din 2007 încoace, Republica Moldova a beneficiat de un împrumut nerambursabil de 100 de milioane de euro, acordat de Guvernul Ponta în 2014. Banii erau prevăzuţi pentru finanţarea proiectelor din domeniul sănătăţii, mediului şi pentru construirea şi repararea instituţiilor preşcolare din Moldova.

Din aceşti bani, cei mai mulţi s-au cheltuit pentru renovarea grădiniţelor. Banii din împrumutul nerambursabil au putut fi acordaţi numai pe proiecte concrete de dezvoltare.

S-a vorbit la noi că renovarea multor şcoli şi grădiniţe din Moldova cu bani româneşti nu a ajuns la urechile multor localnici

150 de milioane de euro condiţionaţi politic

A doua sursă importantă de finanţare venită din România spre Republica Moldova a fost un împrumut de 150 de milioane de euro - bani rambursabili în termen de cinci ani, la o dobândă de 1,5%. Banii ar fi trebuit să acopere cheltuielile bugetare timp de două luni în Moldova, deci ar fi o supapă de supravieţuire. Împrumutul a fost semnat de fostul prim-ministru Victor Ponta, în 2015.

Împrumutul, denumit oficial „Acord privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova“, a fost întârziat de partea română după ce Klaus Iohannis a întors legea în Parlament, la reexaminare, condiţionând promulgarea împrumutului de instalarea unui nou guvern la Chişinău, după ce Vladimir Plahotniuc l-a impus premier pe Pavel Filip.

Ulterior, în 2017, România a transferat Republicii Moldova toţi banii, în trei tranşe, ultima, de 40 de milioane de euro, în noiembrie 2017.

200 de milioane de euro pentru elevi, şcoli, cultură

În ceea ce priveşte acordarea de sprijin la nivelul instituţiilor de linie din România pe aspecte sectoriale, România a oferit aproximativ 5.000 de burse, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro anual.

În plus, au fost donate 100 de microbuze şcolare, 50 de autoturisme pentru administraţia publică centrală, precum şi trei autobuze destinate unor instituţii teatrale.

Un alt domeniu unde România a alocat fonduri Republicii Moldova a fost promovarea limbii române, a culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. De la donarea de cărţi şi până la construirea şi dotarea unor biserici, deschiderea unor centre de informare sau acordarea de locuri în tabere din România, pentru elevii şi studenţii din Basarabia au fost cheltuite alte 15 milioane de euro anual.

Un alt domeniu deloc de neglijat a fost înfrăţirirea unor localităţi de pe cele două maluri ale Prutului, dar şi multiple programe de ajutor umanitar, ce au însumat alte 20 de milioane de euro.

După anularea alegerilor din capitala Chișinău, Vladimir Plahotniuc a renunțat la masca de pro-european, anunțând că nu mai ține cont de cererile UE.

Multe „mărunţişuri“ de milioane de euro

Pe lângă cele două mari împrumuturi, România a alocat în mai multe rânduri sume care depăşesc în total şase milioane de euro pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău.

Un alt domeniu în care România a dat bani ţării vecine a fost cel al situaţiilor de urgenţă. După inundaţiile din 2010, care au afectat mai multe localităţi apropiate Prutului, România a alocat opt milioane de euro pentru materiale de construcţii, din care au fost reconstruite multe dintre casele distruse în acele inundaţii.

Ioniţă: „Lucrurile nu sunt limpezi”

Preşedintele Expert Forum, Sorin Ioniţă, consideră că nu există o evidenţă clară a banilor alocaţi de România Republicii Moldova de la intrarea în Uniunea Europeană până în prezent. „Fondurile acestea nu au fost niciodată discutate foarte clar în România şi sunt tratate într-o manieră semiconfidenţială. Mai apare, din când în când, că s-au mai discutat unele fonduri în Parlament. Cum a fost în cazul celor 150 de milioane de euro în timpul guvernării Cioloş, când s-a pus problema să nu mai fie daţi. Nu a dat nimeni o situaţie globală coerentă. Sunt prezentate fragmentar, cu pipeta. Ba s-au dat ambulanţe, ba s-au făcut grădiniţe, ba s-au mai dat 10 milioane de euro. Lucrurile nu sunt limpezi“, spune Ioniţă.

Banii folosiţi de cercuri de interese

Ioniţă consideră că o parte dintre fondurile alocate de Statul român a ajuns în buzunarele unor persoane care susţineau de fapt tabăra pro-rusă, fie care s-au îmbogăţit peste noapte. „Au fost tot timpul discuţii legate de modul în care s-au cheltuit acei bani. Din câte ştiu, nişte microbuze școlare au ajuns şi în Găgăuzia (loc unde opţiunea locuitorilor este pro-rusă n.r.). În plus, au fost finanţate publicaţii de limbă română, identitate culturală. Cum e celebrul caz Iurie Roşca. După ce a fost susţinut (de România - n.r.) timp de 20 de ani, a devenit un apropiat al lui Dodon şi e pro-rus. O parte din sprijinul acordat pe partea de cultură a mers către anumite tabere politice, plus operatori culturali care s-au îmbogăţit folosind alocări bugetare din România“, menţionează Ioniţă.

Preşedintele Expert Forum consideră că ideea acordării unor fonduri pentru susţinerea ideii de identitate naţională a fost bună: „Acordarea acestor bani este foarte bine ştiută în Republica Moldova şi cred că a fost ceva pozitiv. România este pe locul al doilea, după SUA, la fondurile alocate Republicii Moldova. Tabăra unionistă este însă împărţită în bisericuţe şi nu ştiu cât s-a folosit de alocarea acestor bani.“

Sorin Ioniţă cunoaşte în detaliu situaţia relaţiilor dintre cele două ţări.

După înfiinţarea unei structuri independente de asistenţă pentru dezvoltare internaţională (ODA), după modelul existent în statele europene, România încearcă să facă operaţională propria sa agenţie pentru dezvoltare, RoAid.

„Asistenţa externă a României va continua pentru cele trei ţări non UE, Republica Moldova, Serbia şi Georgia. În Serbia, spre exemplu, se încearcă integrarea în ANRE-ul nostru (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r.), ceea ce este un lucru bun. Suedia, spre exemplu, trimite fonduri importante în ţările africane. Germania şi Polonia susţin financiar Ucraina. Miliarde de euro dau europenii în Palestina“, precizează Sorin Ioniţă.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: