image
Sursa foto: captură video

Purgatoriul justiției moldovenești: Detalii din ancheta furtului a peste doua milioane de lei; Jurnalul Săptămânii

Continuam expunerea detaliilor din ancheta furtului a peste doua milioane de lei, produs in ianuarie 2015. O ancheta cu numeroase incalcari, in urma careia nu a fost recuperat niciun ban. In afara de faptul ca investigatiile efectuate de politisti au fost superficiale, dosarul are semne vadite de falsificare de probe.

La unul dintre acestea ne vom referi in editia de astazi.Partile vatamate afirma ca politistii au plasmuit documente pentru o perchezitie care nu ar fi avut loc niciodata. Procuratura refuza cu darzenie sa investigheze acest aspect.

Înainte de a continua ȘIRUL acțiunilor îndoielnice în timpul urmăririi penale pe marginea furtului din garaj, produs în ianuarie 2015, vom preciza că aceste circumstanțe, sau cel puțin o parte din ele, sunt examinate într-un dosar separat.

Pe 3 aprilie 2017 Procuratura Municipală a pornit o cauză penală pentru neglijență în serviciu în care sunt vizați unii dintre polițiștii, care au investigat furtul din garaj. În calitate de bănuiți au fost recunoscuți ofițerul de urmărire penală, Ion Romașcu, care a fost șeful grupului de lucru din cadrul Inspectoratului de Poliție Botanica și ofițerii de investigații Igor Zatic și Serghei Melnic, care au făcut parte din grup.

Primul și ultimul, însă, au fost ulterior scoși de sub urmărire penală, pentru că procurorii au considerat că acțiunile sau inacțiunile sunt doar niște abateri disciplinare. Aici vom sublinia un detaliu. Înainte să fie scos de sub urmărire penală, Ion Romașcu a fost audiat de câteva ori la procuratura municipală. Una dintre încălcările despre care încă nu am vorbit, dar despre care i s-a cerut dare de seamă polițistului, constă în distrugerea unor CD-uri cu informație relevantă pentru dosar.

Trimis de la Inspectoratul de Poliție Botanica la Procuratura Municipală, dosarul conținea două CD-uri deteriorate prin găurire. Asta pe lângă faptul că alte șapte CD-uri care conțineau interceptări telefonice ale învinuiților lipseau în general, ca ulterior să reapară într-o manieră, care pune la îndoială veridicitatea conținutului de pe ele. Fiind rugat să explice distrugerea CD-urilor, Romașcu a dat două răspunsuri diferite. Audiat ca martor, el a zis că admite găurirea CD-urilor, însă nu intenționat, ci din imprudență. Audiat ulterior în calitate de învinuit, el a spus că nu știe cine a găurit suporturile informatice și că el personal nu a făcut asta.

Anume cu „nu știu” a răspuns Romașcu la numeroase întrebări cu privire la neregulile din dosarul, pe care l-a avut în gestiune. Și totuși, a fost scos de sub urmărire penală. Învinuiri i-au fost înaintate numai lui Igor Zatic. Urmărirea a fost pornită în baza unor plângeri depuse în repetate rânduri de părțile vătămate, frații Ion și Pavel Grosu. Aceștia consideră că cercetați ar trebui să fie mai mulți polițiști, dar și procurori.

Potrivit fraților Grosu, „neglijența de serviciu” este o calificare prea blândă pentru ceea ce s-a făcut cu dosarul lor. Bărbații au depus numeroase demersuri pentru ca să fie începută o urmărire penală și pentru falsificare de probe și acte procedurale, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Una dintre acțiunile de urmărire penală pe care părțile vătămate o califică drept falsă este o percheziție într-un garaj, care cândva a aparținut familiei unuia dintre frați, însă a fost vândut încă înainte de furt. Anume la această acțiune ne vom referi amănunțit în ediția de astăzi.

La dosar a fost anexat un proces verbal, din care rezultă că în aprilie 2015, a fost efectuată o percheziție într-un garaj, din aceeași cooperativă în care s-a produs infracțiunea. În ordonanța semnată de Ion Romașcu este indicat că garajul aparținea lui Andrei Grosu, fiul lui Ion Grosu și, totodată, unul dintre învinuiți în acest dosar. În procesul verbal este indicat că la fața locului a fost prezent Ion Grosu și sunt chiar și semnăturile sale.

Actul este însă un fals, spun părțile vătămate. Garajul cu pricina nu le mai aparținea din decembrie 2014. Iar Ion Grosu, care potrivit procesului verbal ar fi fost prezent, a aflat că o asemenea percheziție ar fi avut loc abia peste trei ani, când o parte din dosar a fost disjunsă și s-a permis accesul la unele documente.

Nu este clar care ar fi fost scopul falsificării unei acțiuni care până la urmă nu a dat niciun efect. Cert este că procedura a implicat patru polițiști, un procuror și un judecător de instrucție. Pe ordonanța de efectuare semnată de ofițerul de urmărire penală Ion Romașcu, ca și pe procesul verbal de percheziție, apare semnătura lui Ion Grosu, prin care acesta ar confirma că a fost înștiințat despre acțiunea ce se preconiza. Semnătură despre care omul afirmă că nu a pus-o el.

Demersul de autorizare a acestei percheziții a fost făcut de procurorul de la Botanica, Serghei Savca, iar judecătorul de instrucție Constantin Damaschin i-a dat undă verde. Potrivit procesului verbal, polițiștii care au efectuat percheziția au fost trei la număr. Ei își pun și semnăturile. Pare inimaginabil ca o acțiune falsă să implice atâtea persoane cu funcții de răspundere. Am încercat să obținem explicații de la procurorul Serghei Savca, dar acesta s-a eschivat de la discuții.

De atunci, Savca nu a mai răspuns la telefon și nici la locul de muncă nu a fost de găsit.

A refuzat să răspundă la întrebări și fostul ofițer de urmărire penală, Ion Romașcu, mutat între timp în funcție la Serviciul Vamal. A emis câteva fraze generale, învățate pe din afară și... „la revedere”.

Romașcu accentuează că nu are niciun statut în dosarul penal deschis pentru neglijență în serviciu împotriva polițiștilor care au participat la investigarea furtului. Însă, scoaterea sa de sub urmărire penală a fost contestată în judecată de către părțile vătămate.

Am reușit să discutăm cu unul dintre participanții la percheziția dubioasă, Sergiu Melnic, ofițerul care ar fi efectuat-o. Precizăm că este vorba despre un alt angajat al Inspectoratului Botanica, nu Serghei Melnic, cel despre care am spus mai sus că a făcut parte din grupul de lucru pe acest dosar. Ceilalți doi polițiști care apar în procesul verbal nu mai activează în inspectorat. Sergiu Melnic a declarat că acuzațiile lansate ar fi o calomnie. Însă, întrebat cum se explică faptul că Ion Grosu ar fi participat la percheziționarea unui imobil care nu-i aparținea nici lui, nici familiei sale, încă dinainte de furt, polițistul a spus că nu-și amintește.

Polițistul a uitat un detaliu foarte important - verificările despre care vorbim au avut loc într-un cu totul alt garaj decât cel din care s-au furat peste două milioane de lei.

Chiar dacă nu-și amintește amănunte cruciale, polițistul insistă că bagă mâna în foc pentru ce scrie în procesul-verbal.

Această declarație este una cinică, afirmă părțile vătămate, care au solicitat în repetate rânduri expertizarea acelei semnături, dar instituțiile le-au respins cererea, ca și multe altele. La sfârșitul anului trecut, frații Grosu au inclus solicitarea într-o adresare lui Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, pe care l-au informat despre nereguli la examinarea dosarului lor și despre faptul că această cauză penală are semne vădite de falsificare. Anticorupția nu a mișcat un deget. Răspuns a venit de la adjunctul lui Morari, Adriana Bețișor, care a informat că plângerea a fost redirecționată la Procuratura Municipală. Iar de la Municipală a venit un refuz voalat, în care se spune că în cadrul cauzei penale deschise anterior pentru neglijență în serviciu se vor verifica și circumstanțele de falsificare.

Procurorii invocă dosarul penal, în care i-au adus învinuiri unui singur polițist și pe care de mai bine de doi ani nu reușesc să-l trimită în judecată. S-ar face pentru a respinge toate celelalte solicitări ale victimelor cu privire la pedepsirea unor persoane cu funcții. Recent, părțile vătămate au obținut un câștig în instanță. Judecătorul de instrucție obligă procurorii să investigheze în cadrul unui proces penal circumstanțele expuse cu privire la falsificarea percheziției descrise mai sus. Frații Grosu știu însă că nicio decizie de judecată nu-i poate obliga pe procurori să înceapă o urmărire penală, pe care ei nu vor să o înceapă. Pentru că sunt și alte dovezi de denaturare a dosarului, bărbații au cerut, încă din vara lui 2016, ca polițiștii care au participat la examinare să fie trași la răspundere pentru fals de probe, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.

Au primit trei refuzuri din partea procurorilor de la municipală, până au ajuns în instanță. În noiembrie 2017, judecătorul Aureliu Postică i-a obligat pe procurori să investigheze acțiunile ofițerilor de poliție sub aspectul circumstanțelor invocate. Însă și de această dată, procurorii au emis ordonanțe de neîncepere a urmăririi penale pentru fals de probe. Motivând că acest aspect va fi examinat în dosarul deschis pentru neglijență, au respins toate contestațiile, până când subiectul a ajuns din nou pe masa unui judecător de instrucție. În iulie 2018, magistratul Vitali Ciumac a anulat deciziile procurorilor și i-a obligat încă o dată să efectueze investigațiile cerute de frații Grosu. Reacția procurorilor a fost aceiași - nicio urmărire penală! Subiectul a ajuns pentru a treia oară pe masa unui judecător de instrucție.

Între timp și al treilea judecător de instrucție a anulat ordonanțele procurorilor cu privire la neînceperea urmăririi penale. Urmează de văzut dacă și această încheiere judecătorească va avea aceeași soartă ca și primele două sau procurorii vor începe totuși să investigheze semnele de denaturare a dosarului pentru furt.

Am solicitat Procuraturii Generale să comenteze afirmațiile lui Pavel Grosu, potrivit căruia, polițiștii și procurorii au împărțit între ei banii furați de hoți și de aceea ar ascunde urmele. Adresarea noastră a fost redirecționată la procuratura municipală. Șeful acesteia, Ștefan Șaptefrați, ne-a răspuns că acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de investigație efectuate în acest caz s-au soldat cu tragerea la răspundere penală a persoanelor, care au comis infracțiunea.

Asta în condițiile în care pentru furt le-au fost înaintate învinuiri la trei persoane, până în prezent. Ceea ce nu spune Șaptefrați, însă, este că din trei, numai unul a fost trimis în judecată și că în cazul celorlalți doi urmărirea penală a fost suspendată. Șaptefrați nu spune că toți trei învinuiții au fugit peste hotare, iar victimele furtului îi acuză anume pe anchetatori, că le-au permis să fugă. Ștefan Șaptefrați invocă în răspunsul pentru Jurnal TV, ca și în răspunsurile pentru victimele furtului, dosarul penal deschis pentru neglijență în serviciu, în care sunt vizați ofițerii de poliție implicați în activitatea de urmărire penală.

Ștefan Șaptefrați folosește pluralul - „COLABORATORII”, când de fapt, învinuiri i-au fost aduse UNUI singur polițist, care a făcut parte din grupul de lucru timp de numai patru luni și nici măcar acesta nu mai ajunge să fie trimis în judecată. Va urma.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: