Magistraţii au recunoscut ca ilegal refuzul Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova privind admiterea unor judecători şi procurori în profesia de avocat. Astfel, hotărârile au fost anulate, iar Comisia a fost obligată să admită reclamanţii în avocatură, scrie BizLaw.
Într-o hotărâre pronunţată de magistratul Oleg Melniciuc pe un astfel de caz se menţionează că, potrivit prevederilor Legii cu privire la avocatură, se identifică două etape pentru exercitarea profesiei de avocat, şi anume: admiterea în profesia de avocat şi eliberarea propriu-zisă a licenţei de avocat.
Instanţa reţine că, la etapa solicitării accederii în profesia de avocat, dreptul de a exercita activitatea de avocat nu este încă obţinut. Respectiv, dreptul de a fi angajat în câmpul muncii nu urmează a fi apreciat ca o incompatibilitate în sensul art. 11 din Legea cu privire la avocatură. Profesia de avocat este compatibilă cu orice funcţie retribuită la etapa adresării sau depunerii cererii de admitere în profesia de avocat. În caz contrar, ar putea fi încălcat dreptul la muncă şi protecţia muncii.
Totodată, instanţa reiterează şi faptul că profesia de avocat este incompatibilă cu orice funcţie retribuită, cu excepţia celei didactice şi ştiinţifice, dar această incompatibilitate survine numai în momentul în care respectivul candidat obţine dreptul propriu-zis de a exercita activitatea de avocat prin obţinerea licenţei, depunerea jurărmântului şi înregistrarea unei forme de organizare a activităţii de avocat. La etapa admiterii în profesia de avocat nu există încă certitudinea posibilităţii reale de a exercita această profesie, ci numai la etapa licenţierii propriu-zise apare acest drept, adică atunci când urmează îndeplinirea obligatorie a altor condiţii.
Mai mult, în hotărârea instanţei se precizează şi faptul că ”în termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat”, prevăzut de Legea cu privire la avocatură, nu urmează a fi interpretat în sens restrictiv. Or, Ministerul Justiţiei, fiind organul abilitat să elibereze licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat, este în drept să nu o elibereze sau să o retragă, în situaţia în care se constată că solicitantul cererii de eliberare a licenţei desfăşoară vreo activitate retribuită incompatibilă cu acest statut.
Totodată, instanţa reţine că, chiar şi în cazul în care solicitantul accederii în profesia de avocat, la etapa solicitării şi eliberării ulterioare a licenţei de avocat, este angajat în câmpul muncii, nedemisionând din funcţie, faptul respectiv nu urmează a fi apreciat ca o incompatibilitate. Ultimul urmează să opteze între suspendarea licenţei şi altă funcţie, având posibilitatea de a alege activitatea în care doreşte să profeseze în continuare.
Precizăm că, numai anul trecut, Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor a recepţionat 136 de cereri de la procurori şi magistraţi, care au intenţionat să îmbrace roba de avocat. Dar, au primit licenţa doar jumătate dintre aceştia, adică 70 de persoane.
Amintim că, anul trecut, Uniunea Avocaţilor a interzis Comisiei de licenţiere să mai admită în profesia de avocat magistraţi şi procurori care se află încă în funcţii, însă reacţia Comisiei a fost virulentă. Membrii acesteia au trimis Consiliului o cerere prealabilă în care au anunţat că intenţionează să acţioneze în judecată structura şi au acuzat membrii Consiliului de ”lipsa cunoştinţelor elementare în drept”. Mai mult, UAM a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunţe în cazul licenţelor acordate judecătorilor şi procurorilor, care încă sunt în funcţii.
Jurnal.md
