Experţii CAPC au identificat şi analizat nouă instrumente de verificare a judecătorilor şi candidaţilor la funcţia de judecător: testarea la poligraf a candidaţilor la funcţia de judecător; cum şi-au declarat averile şi interesele; cum au fost declarate influenţele necorespunzătoare; cum au declarat judecătorii comunicarea interzisă; declararea cadourile; dacă a fost pusă în aplicare noua instituţie – avertizorii de integritate şi cum a avut loc repartizarea aleatorie a dosarelor.  

Din toate aceste instrumente, doar trei au înregistrat un scor bun: declararea cadourilor, funcţionarea liniilor anticorupţie şi repartizarea aleatorie a dosarelor.

Mai multe observaţii experţii au avut vizavi de verificările făcute de SIS şi avizele date de instituţie despre integritatea unor judecători sau candidaţi la funcţia de judecător. Experta CAPC Mariana Kalughin a menţionat că în perioada 2012-2016, SIS a iniţiat 529 de verificări, dintre care doar 18% s-au finalizat cu aviz negativ referitor la persona verificată. Cele mai multe avize negative, SIS le-a dat în 2013 – 44% din total, iar în 2016 – doar 9%. Este îngrijorător, în opinia juristei, faptul că doar într-un procent din cazuri CSM a ţinut cont de avizele negative ale SIS, iar deciziile adoptate s-au referit la incompatibilitatea candidaţilor.

„Asta înseamnă că în 17% din cazuri CSM a luat decizii pozitive în pofida avizului negativ al SIS. Faţă de aceste cazuri şi-au exprimat îngrijorare şi partenerii externi ai Republicii Moldova. Este clar, cadrul legislativ trebuie îmbunătăţit. Venim cu recomandări să fie sancţionate cazurile de neiniţiere a verificărilor şi să fie aplicate sancţiuni pentru numirile în funcţie a persoanelor neverificate. Ar fi necesare modificări şi la Legea cu privire la statutul judecătorului, cum ar fi suspendarea judecătorului dacă în perioada verificărilor se constată încălcări prea grave sau chiar eliberarea acestuia. Trebuie să fie monitorizate şi cazurile în care propunerile repetate privind numirea în funcţie a unor candidaţi să fie mai bine documentată”, a recomandat Mariana Kalughin.

Experta s-a referit şi la argumentul des invocat de membrii CSM că nu au acces la avizele SIS care reprezintă secret de stat. Potrivit sursei, trebuie clarificat accesul membrilor CSM la avizele consultative. „Dacă o autoritate îşi doreşte acces la secret de stat, îl poate obţine în şase luni. Sunt cazuri în care este întrecut bunul simţ. Când un judecător în privinţa căruia există semne clare că are probleme mari de integritate, iar el totuşi este propus repetat spre promovare/numire, dacă aceşti factori de risc se reconfirmă ulterior, credem că orice persoană prejudiciată pentru o fracţiune de corupţie trebuie să poată să ceară recuperarea acestui prejudiciu statului, iar ulterior statul, prin acţiune de regres, să solicite achitarea prejudiciului de către cei care l-au numit în funcţie pe acest judecător”, a mai opinat Kalughin.

Preşedinta CAPC, Galina Bostan, observă că şi declararea cadourilor de către judecători este mai degrabă un instrument anticorupţie implementat formal pentru că nu în toate instanţele judecătoreşti există registre de declarare a cadourilor şi nu toţi funcţionarii cunosc despre necesitatea declarării cadourilor.