Lista candidaţilor

La concurs participă şi judecătoarea Irina Ţonov, despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior în cadrul unei anchete. În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o pe Irina Ţonov, propusă de CSM la funcţia de judecătoare la Căuşeni. În scrisoarea sa, şeful statului preciza că „doamna Ţonov este caracterizat ca un specialist de competenţă mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician şi mai puţin practician”, scrie anticoruptie.md.

„Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecţia factorilor de decizie. Irina Ţonov este o persoană impulsivă, lăsându-se uşor provocată, ceea ce generează certuri şi conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existanţa unor date precum că starea materială a soţilor Ţonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informaţia privind acceptarea de către doamna Ţonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulţi studenţi, a unor sume băneşti pentru susţinerea examenului şi colocviului. Toate mijloacele băneşti ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

Respinsă de liderul PCRM, Irina Ţonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt preşedinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Căuşeni. Ulterior, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. 

Aureliu Postică, acum magistart la Judecătoria Orhei, a fost judecătorul de instrucţie care a respins în septembrie plângerea depusă de avocaţii Domnicăi Manole privind contestarea ordonanţei procurorului general interimar de începere a urmăririi penale în privinţa colegei sale. Judecătoarea este cercetată penal pentru decizia prin care a obligat CEC să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către popor, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr.

Printre candidaţi este şi Petru Harmaniuc, absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei, fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc. Valeriu Harmaniuc, alături de alţi trei foşti colegi de-ai săi Aureliu Colenco, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, au ajuns în vizorul procurorilor Anticorupţie după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În decembrie 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. În document, procurorii au invocat faptul că membrii CSM s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru. În aprilie 2014, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

În aprilie 2013, după ce a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, Petru Harmaniuc a devenit asistent judiciar în cadrul Curţii Supreme de Justiţie. S-a concediat în martie 2015, iar peste câteva luni, în noiembrie, s-a reangajat în aceeaşi funcţie la Judecătoria sectorului Centru din Chişinău. Ulterior, el a cerut CSM să-l promoveze de mai multe ori în funcţia de magistrat, dar nu a acumulat suficiente voturi. Absolventul INJ, alături de colegul său Corneliu Creţu, a fost vizat în câteva anchete jurnalistice. Despre Petru Har­ma­niuc autorii de la Ziarul de Gardă notau că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit în comuna Stă­u­ceni, municipiul Chi­şi­nău. „Casa de lux, cu supra­faţa de 96,8 metri pătraţi, valo­rează apro­xi­ma­tiv şapte mili­oane de lei. Potri­vit date­lor de la Cadastru, Petru Har­ma­niuc avea 18 ani când a cum­pă­rat lotul de pământ de la Stă­u­ceni prin con­tract de vânzare-cumpărare. Acesta şi-a con­struit casa pe tere­nul res­pec­tiv, iar în anul 2012 a făcut rece­pţia finală a între­gu­lui imo­bil”, se arată în articol. Potrivit ultimei declaraţii de avere, cea pentru anul 2015, asistentul judiciar avea în proprietate un Mercedes Benz E220, automobil fabricat în 2012 şi cumpărat în 2013 cu 255.000 de lei. Totodată, deţine prin comodat alte două automobile: Toyota RAV4, maşină din 2002 şi dobândită în 2009, dar şi un autoturism de model BMW X5, fabricat în 2003 şi dobândit în 2012.   

El a mai declarat un teren intravilan cu o suprafaţă de şase ari şi cu o valoare cadastrală de peste 150.000 de lei. Pe parcursul anului 2015, candidatul la funcţia de judecător a avut un salariu de circa 35.000 de lei. 

În lista celor 23 de candidaţi sunt şi foşti procurori, de exemplu Radion Bordian sau Igor Balmuş. Anterior, Igor Balmuş a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate pentru că nu şi-ar fi declarat toate bunurile. Atunci, Corneliu Gurin, fost procuror general, a dispus începerea urmăririi penale.