CSM îngrădeşte accesul la informaţie prin depersonalizarea hotărârilor judecătoreşti; Jurnalist: „Un pas înapoi! Dosarele cu Plahotniuc, Filat, Guma nu ar fi ajuns niciodată în atenţia publicului”

CSM îngrădeşte accesul la informaţie prin depersonalizarea hotărârilor judecătoreşti; Jurnalist: „Un pas înapoi! Dosarele cu Plahotniuc, Filat, Guma nu ar fi ajuns niciodată în atenţia publicului”
Sursa: media-azi.md Foto: jurnal.md 06.02.2017 18:02
Jurnaliştii şi internauţii sunt derutaţi în ultimele zile de o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, din 21 iunie 2016, prin care a fost aprobat „Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor pe portalul unic al instanţelor judecătoreşti”.

Astfel, dacă anterior, oricine dorea să afle dacă o persoană este implicată în vreun dosar penal, accesa portalul instante.justice.md şi indica numele persoanei pentru a afla informaţia, în prezent această opţiune de căutare a fost exclusă, informaţia fiind găsită doar după numărul şi tipul dosarului. În plus, acelaşi Regulament stabileşte, în punctul 15, că „asistentul judiciar este obligat: la necesitate, să depersonalizeze hotărârea judecătorească”.

Media Azi a efectuat un experiment, încercând să vadă cum arată conţinutul hotărârilor judecătoreşti publicate pe portalul unic oficial. În cele 10 hotărâri ale instanţei pe care le-au accesat, jurnaliştii au identificat aceeaşi formulare: „Acuzatorul de stat – procurorul XXXXXXXXX, considerând vinovăţia lui XXXXXXXXX pe deplin dovedită a pledat pentru condamnarea inculpatului în temeiul art. 2011 alin. (1) Cod penal şi stabilirea unei pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunităţii în mărime de 120 ore.”

Subiectul este dur criticat în presă şi pe reţelele de socializare. Media Azi a solicitat câţiva jurnalişti şi experţi în legislaţia media să comenteze dacă decizia CSM nu afectează accesul la informaţie a jurnaliştilor. Precizăm că, deşi documentul a intrat în vigoare în iulie 2016,  pe site-ul unic oficial instante.justice.md prevederile sale au fost puse în aplicare abia acum, când societatea civilă a demarat campania împotriva interpretării abuzive a Legii privind protecţia datelor cu caracter personal.

Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”: „Este un pas înapoi fără precedent în istoria transparenţei Republicii Moldova. Noi am luptat pentru digitalizarea acestor date ani în şir şi, din finanţare externă, acest modul a fost elaborat şi informaţia oferită publicului, iar acum cineva, pur şi simplu, fără consultări publice, retrage şi deteriorează ceea ce a funcţionat în interes public. Este o barieră sigură pentru a opri jurnaliştii să informeze publicul despre dosarele politicienilor şi ale persoanelor publice. Dosarele cu Plahotniuc, Filat, Papuc, Guma, Perju nu ar fi ajuns niciodată în atenţia publicului, dacă nu existau aceste date deschise cu privire la numele părţilor în instanţe. Cum va cunoaşte societatea de acum încolo despre politicienii corupţi ajunşi în instanţă?”
 
Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice: „Cred că e ceva pregătit din timp şi face parte din campania neanunţată a guvernanţilor de a îngrădi accesul presei şi al cetăţenilor în general la informaţia de interes public, la informaţia, care ar ajuta la deconspirarea schemelor în care sunt implicaţi demnitarii, faptelor de corupţie, gestionarea frauduloasă a banilor publici şi altele. Gestul guvernanţilor este de fapt urmare a investigaţiilor jurnalistice şi materialelor critice la adresa funcţionarilor, instituţiilor statului, care au fot făcute în ultimii ani. Deci, lor nu le convine ca presa să scoată cât mai mult la iveală, ca presa să monitorizeze ce fac autorităţile şi să informeze opinia publică despre cazurile cu probleme şi se baricadează, îngrădind pe orice căi accesul jurnaliştilor. Realizările de a deschide cât mai multă informaţie acum sunt şterse cu buretele, foarte uşor, deşi pentru crearea şi deschiderea bazelor de date s-au plătit bani din proiecte internaţionale.

Tatiana Puiu, avocată: „Aceasta decizie este una arbitrară. Conform Constituţiei Republicii Moldova, şedinţele de judecată din toată ţara sunt publice, iar judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite doar în cazurile stabilite de lege. Şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului publică în baza sa de date HUDOC numele integral al reclamanţilor sau data naşterii, sau locul de trai. Mai mult, încă în anul 2014, Curtea Supremă de Justiţie a statuat într-o cauză împotriva Centrului National de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal că "interesul general de a avea o justiţie publică şi transparentă înclină balanţa în defavoarea intereselor individuale ale persoanelor ale căror nume apar publicate în hotărârile judecătoreşti."

Ministerul Justiţiei a emis, pe 3 februarie 2017, un comunicat de presă prin care explică necesitatea adoptării unui astfel de regulament:  „În ultima perioadă tot mai mulţi cetăţeni adresează obiecţii privind încălcarea drepturilor legale prin publicarea numelor acestora pe portalul instanţelor de judecată. Cetăţenii invocă prevederile Legii de protecţie a datelor cu caracter personal care, în opinia acestora, le sunt încălcate atunci când numele lor, sunt publicate în calitate de justiţiabili, în documentele publicate pe portalul instanţelor de judecată.”

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI