În afară de oficiali europeni şi experţi internaţionali, care au vorbit despre pedepse mai ferme şi sancţiuni mai aspre pentru combaterea corupţiei, documentul privind Strategia naţională anticorupţie pentru anii 2011-2016 prevede ca obiectiv descurajarea actelor de corupţie. „Amendarea legislaţiei în vederea tragerii la răspundere penală a membrilor organelor decizionale colective, revizuirea sistemului de sancţionare a persoanelor implicate în cazuri de corupţie prin asigurarea unui efect descurajant. (…) Aplicarea pedepsei sub forma de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, complementar la pedeapsa principală”, îşi propuneau atunci autorităţile.

Sute de dosare şi doar câţiva vinovaţi după gratii

În timp ce chiar peste Prut au ajuns după gratii zeci de nume grele din politică sau din business pentru acte de corupţie, o analiză a cifrelor care arată rezultatele obţinute de procurorii anticorupţie în perioada 2008-2016 privind dosarele prezentate judecătorilor şi numărul persoanelor condamnate la închisoare cu executare demonstrează că starea de lucruri a rămas aceeaşi.

De exemplu, în 2008 din cele 286 de dosare penale care ajungeau pe masa judecătorilor, 14 infractori erau condamnaţi la închisoare cu executare. De asemenea, oamenii legii au pornit urmărirea penală în 2009 în 1.065 de situaţii pe fapte de corupţie, iar magistraţii au aplicat pe parcursul unui an 534 de sentinţe pentru astfel de infracţiuni dintre care zece persoane au ajuns după gratii.

NOTĂ: Datele pentru cauzele penale demarate în anul 2008 lipsesc Grafic: moldNova.eu

Potrivit rapoartelor prezentate de Procuratura Generală, anul trecut au fost iniţiate proceduri de urmărire penală privind 269 de cauze penale, fiind transmise judecătorilor 78 de dosare. Tot anul trecut, au fost pronunţate 228 de sentinţe în dosarele de corupţie examinate dintre care 19 persoane s-au ales cu închisoare cu executare reală. Datele mai arată că şi în 2015 au fost demarate 172 de cauze penale, iar în atenţia judecătorilor au ajuns 43 de persoane. Magistraţii au aplicat pe parcursul aceluiaşi an 290 de sentinţe pentru corupţie, iar 26 de persoane au fost încarcerate, reprezentând un număr record pentru ultimii ani de „luptă aprigă” împotriva corupţiei. Cel mai mic număr de infractori care şi-au executat pedeapsa cu închisoare pentru corupţie a fost înregistrat în 2010 (patru persoane), 2011 (şase persoane) şi 2014 (şapte persoane).

Grafic: moldNova.eu

Informaţiile prezentate de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) arată un tablou similar în ceea ce ţine de cauze penale demarate, cele transmise magistraţilor şi sancţiunile aplicate. „CNA a gestionat anul trecut 2.148 de cauze penale dintre care 612 de cauze penale au fost duse la bun sfârşit, 259 în privinţa a 325 de persoane au fost date pe mâna justiţiei, restul au fost încetate din diferite motive”, se arată în raportul de activitate al instituţiei pentru anul 2016.

Potrivit Centrului, magistraţii au luat decizii de condamnare în 84% din cazurile examinate, iar în 20% dintre acestea au emis sentinţe de condamnare cu închisoare cu executare. Fără a da numărul acestora, CNA mai anunţă că în anii precedenţi procentul era şi mai mic: 16% în 2015 şi 13% în 2014 din 80% de dosare examinate. Cele mai multe persoane care comit acte de corupţie activează în sectorul public, nivelul de corupţie fiind mai mare cu 28% faţă de anul 2015.

Continuarea articolului pe MoldNova