Mariana Pitic a ajuns în vizorul opiniei publice după ce s-a constatat că magistrata conduce o maşină de marca Porsche Cayenne, pe care a indicat-o în declaraţia de avere abia în 2015. Comisia Naţională de Integritate a pornit un control pe numele judecătoarei. În luna iulie 2016, membrii CNI au clasat cauza. Aceştia au constatat că magistrata a încăl­cat neinten­ţio­nat regi­mu­l juri­dic al decla­ră­rii veni­tu­ri­lor şi pro­pri­e­tă­ţii pen­tru anul 2015.

Explicaţia a fost că o parte dintre bunurile pe care le foloseşte, dar pe care nu le-a declarat, sunt trecute pe numele soţului ei, Pavel Pitic, un prosper om de afaceri, de care a divorţat în 2011. Angajaţii CNI au explicat în şedinţă că Mariana Pitic nu a găsit contractul de vânzare - cumpărare pentru a-l prezenta membrilor Comisiei, ca să demonstreze că maşina a costat doar 11.000 de lei. Şi în declaraţia de avere pentru 2016 magistrata a indicat că Porsche-ul costă doar 11.000 de lei. 

Mariana Pitic a fost propusă la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie la sfârşitul lunii ianuarie. Atunci, societatea civilă atrăgea atenţia la faptul că, în trecut, Mariana Pitic a fost recunoscută vinovată de încălcarea normelor Codului de etică, fiind şi candidata cu cea mai mică experienţă în funcţia de magistrat dintre toţi candidaţii, iar în ultimii trei ani nu şi-a exercitat deloc funcţia, desfăşurând activităţi didactice.

Alţi magistraţi recunoscuţi compatibili cu funcţiile pe care le deţin sunt Constantin Alerguş, Ghenadie Nicolaev şi Vladimir Timofti, tot de la CSJ, Mihail Diaconu de la Judecătoria Chişinău şi Nina Traciuc de la Curtea de Apel Chişinău. 

Şi Mihail Diaconu a fost anterior în vizorul presei. El a activat la Judecătoria sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucţie la aceeaşi instanţă, iar la sfârşitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chişinău, sediul Buiucani, pentru perioada ianuarie  – decembrie 2017. Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulţi tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), admiţând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat intactă funcţia, precizau atunci jurnaliştii. Tot el se numără printre magistraţii care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistraţi vizaţi în dosarul „Spălătoria rusească”.