Înainte de a trece la susţinerile verbale, unul dintre avocaţii lui Platon a cerut recuzarea Galinei Moscalciuc, motivul fiind o solicitare de abţinere a judecătoarei, depusă atunci când primul dosar al afaceristului, în care a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ajunsese pe masa ei. Apărătorii afirmă că respectiva cerere a fost examinată după ce dosarul fusese deja redistribuit, iar Moscalciuc ar fi ştiut acest lucru. Astfel, solicitarea de recuzare a fost transmisă altui judecător.

Coincidenţă sau nu, dar documentul a ajuns la Elena Cojocari, judecătoarea care a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Veaceslav Platon. Deşi avocaţii au cerut ca aceasta să se abţină, Cojocari a examinat cererea de recuzare, iar ulterior a decis că „se respinge ca neîntemeiată”.

După ce dosarul a ajuns la Moscalciuc, părţile au trecut la susţinerile verbale. Astfel, pentru tentativă de escrocherie, procurorul de caz a cerut condamnarea lui Platon la 10 ani de închisoare, iar pentru coruperea mascaţilor - la 6 ani. Ulterior, în apărarea clienţilor săi au pledat şi avocaţii celor doi presupuşi complici ai lui Veaceslav Platon. Apărătorii au declarat că acuzatorul nu a probat în instanţă vinovăţia acestora şi au cerut achitarea lor. Şedinţa a fost întreruptă la solicitare avocaţilor lui Platon şi va continua pe 24 noiembrie, atunci când aceştia vor pleda în interesul afaceristului. Unul dintre apărători afirmă că procurorul s-a bazat pe presupuneri în învinuirea sa.

Ca de obicei, procurorul anticorupţie Alexandru Cernei a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor. Potrivit acuzatorilor de stat, deţinând pachetul majoritar al mai multor companii de asigurări, Veaceslav Platon ar fi intenţionat să sustragă milioane de lei de pe conturile acestora. El ar fi acţionat în complicitate cu două persoane.

Pentru unul dintre inculpaţi, care se află în arest preventiv, Cernei a solicitat 9 ani de închisoare. În cel de-al doilea caz, procurorul a cerut 8 ani de detenţie. Ultimul este cercetat sub control judiciar. Totodată, la sfârşitul lunii mai, acuzatorii de stat au expediat în judecată un dosar în care Platon este învinuit că în timpul unei discuţii cu doi angajaţi de la „Pantera” le-ar fi promis apartamente în capitală, automobile sau câte cinci mii de euro pentru a-i permite acţiuni interzise în cadrul întâlnirilor cu avocaţii, dar şi pentru a avea acces la un telefon mobil. După aproximativ două luni, Platon a fost eliminat din proces pentru că a depus mai multe cereri, pe care instanţa le-a calificat drept abuzive.