Din mărturiile făcute de Platon în cadrul şedinţei de pe 7 septembrie şi publicate de Newsmaker, rezultă că valoarea tranzacţiei în care acesta este acuzat este mai mare de 48 de milioane de dolari şi că, în realitate, „afacerea” a costat 75 de milioane de dolari. „Unde s-au pierdut restul banilor? Păi din restul banilor au fost cumpărate acţiunile Victoriabank!”, a declarat Platon.
Or, în prima jumătate a lui noiembrie 2013, circa 40% din acţiunile Victoriabank au fost cumpărate de firma offshore Insidown înregistrată în Cipru. Acţiunile au fost achiziţionate de la acţionari în spatele cărora, potrivit preşedintei Victoriabank, Natalia Politov-Cangaş, se afla Veaceslav Platon. Pe site-ul băncii, proprietar final al Insidown figurează preşedintele grupului de companii „Arsenal”, domiciliul căruia a fost percheziţionat în legătură cu un dosar de contrabandă cu alcool chiar a doua zi după arestarea lui Platon la Kiev. „Serghei Lobanov asigură că a cumpărat acţiunile Victoriabank de la Ilan Shor”, au declarat anterior pentru NM surse de pe piaţa financiară.
În realitate, în spatele firmei offshore Insidown stă prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc, lucru afirmat de Veaceslav Platon în cadrul şedinţei din 7 septembrie.
„Astăzi Victoriabank este controlată de Plahotniuc. Clădirile sunt controlate de Plahotniuc, acestea sunt exploatate, se plăteşte arendă. Astăzi există dorinţa de a pune 48 de milioane de dolari din miliard pe umerii lui Platon. Ştiţi, aţi ales omul nepotrivit”, a spus Platon.
Potrivit acestuia, procurorii intenţionat arată doar o parte din afacere. „Dacă acum ar fi demonstrat toată afacerea cu acţiunile Victoriabank, acestea vor trebui arestate, iar ele aparţin astăzi domnului Plahotniuc. Şi asta ar însemna o daună pentru interesele sale. Prin urmare, procuratura ia doar o parte a tranzacţiei, iar cealaltă parte a tranzacţiei nu se arată”, susţine Platon.
În context, Platon a cerut să se indice în procesul verbal că 38,3% din acţiuni au fost cumpărate pe bani furaţi de la bani Banca de Economii” şi că „beneficiarul împrumutului obţinut este Vladimir Plahotniuc.”
Potrivit lui Platon, situaţia s-a desfăşurat „în cel mai cel mai dramatic şi tragicomic mod”.
„Vă amintiţi de februarie 2014. Zgomot, panică, incapacitate de organiza adunarea acţionarilor ş.a.m.d. Investitorii i-au cerut lui Shor să organizeze, dar lor le era indiferent cine se va ocupa din numele lui. A apărut Iaralov, Shor, şi au început negocierile. În primul rând Iaralov şi Shor au spus că nu au suficient capital circulant”, a povestit Platon, numindu-i pe cei doi „partea lui Plahotniuc”. Potrivit lui, tranzacţia a început în noiembrie 2014 (la acel moment acţiunile Victoriabank fuseseră deja vândute companiei cipriote Insidown), toate acestea fiind parte din tranzacţia de 75 de milioane de dolari.
„Nu le-au ajuns bani şi au rugat să fie făcut un împrumut interbancar de 20 de milioane de dolari: 10 milioane de la Moldova Agroindbank şi 10 – de la Moldindconbank. Astfel, Moldindconbank şi MAIB au întocmit câte un credit de câte 10 milioane de dolari pentru Banca de Economii. Însă investitorii au cerut ca acţiunile care au făcut obiectul tranzacţiei să fie puse în gaj pentru acest împrumut interbancar. S-au înţeles, au pus în gaj, dar conform legislaţiei RM, acţiunile gajate trebuie să fie înregistrate la Banca Naţională. Şi în decurs de trei zile BNM şi-a dat acordul, deşi de obicei îşi rezervă 60 de zile pentru a lua o asemenea decizie”, a mai povestit Platon.
Potrivit lui, „când situaţia de la Banca de Economii a izbucnit (la sfârşitul lui noiembrie 2014 şi a venit termenul de rambursare a celor 20 de milioane de dolari, banii au fost rambursaţi din rezervele Băncii Naţionale, în locul vânzării garanţiei, care la acel moment erau acţiunile Victoriabank.
„În loc să nu întoarcă băncilor banii, iar ele aveau garanţia sub formă de acţiuni la Victoriabank, la acel moment deja aparţinându-i lui Plahotniuc, care se ascunde în spatele Insidown şi care acum deţine aceste acţiuni, deci în loc ca o bancă ajunsă în faliment să întoarcă gajul celor două bănci, Banca Naţională sună vineri seara, când administraţia nu mai este acolo, conform legii, şi cere ca Moldindconbank şi Agroindbank să-şi ia banii înapoi din rezervele Băncii Naţionale. Cu alte cuvinte, Banca Naţională singură a întors banii, deşi nu trebuia să facă acest lucru. Existau gajul, garanţiile, totul era bine. Au cerut şi chiar au obligat să fie luaţi banii din banca falimentară, căreia preventiv i-au alocat bani din rezervele sale. Este un nonsens! Dle procuror, este foarte important pentru dvs, notaţi. Veţi avea mult de lucru. Vă voi pune toată povestea asta pe rafturi, cu ceea ce nici nu ştiţi şi nu înţelegeţi”, a mai adăugat Platon.