Totodată, invitaţii emisiunii se arată uimiţi de rapiditatea cu care Consiliul Superior al Magistraturii a admis solicitarea venită din partea procurorului general interimar privind urmărirea penală a magistraţilor. 

„Evident că este şi tenta electorală. În ce constă tenta electorală: guvernarea cu întârziere totuşi încearcă să facă ordine, inclusiv în sistemul judecătoresc destul de controversat. Dacă este spălare de bani, atunci înseamnă că ar fi o complicitate şi atunci istoria se complică. Persoanele au fost reţinute doar pentru 72 de ore. Nu exclud că mâine-poimâine va fi arest la domiciliu şi nu mai mult. Această cauză va derula, vor trece alegerile şi atunci se mai vedea ce va mai fi cu aceasta. Aceste nume au fost vehiculate vreo trei ani în urmă într-o investigaţie, însă au existat mai multe nume. De ce a apărut anume acum această informaţie. Şi acum la fel ca şi în furtul miliardului – trimit informaţii unul altuia. SIS la Preşedinţie, Preşedinţia la CNA şi tot aşa”, a declarat juristul Pavel Midrigan. 

„Procedurile s-au început mult prea târziu. Îmi este teamă că pe anumite componenţe de infracţiune a expirat termenul sau va expira, dar vreau să ştiu şi infracţiunea care se invocă acestor judecători, pentru că spălarea de bani are un alt sens şi o altă destinaţie”, a menţionat Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice. 

În acest context, jurnalista Mariana Raţă spune că este ciudată lista cu numele judecătorilor în privinţa cărora s-a dispus urmărirea penală, deoarece, după mai multe discuţii cu unii procurori, iniţial s-a stabilit că suspecţi în acest dosar sunt doar executori judecătoreşti. 

„Asta nu avea să se întâmple doar cu implicarea judecătorilor. Şi o spune şi domnul Victor Orândaş, unul dintre judecătorii implicaţi în spălătoria rusească. Dumnealui zicea că CNA şi SIS au ştiut din start despre spălătorie, pentru că ei primesc în regim on-line informaţii despre toate transferurile băneşti care au loc prin intermediul sistemului bancar moldovenesc. Deci, despre asta au ştiut şi aceste instituţii care ar fi trebuit să intervină din start, însă nu au luat atitudine. Când am realizat o investigaţie despre spălătoria rusească, am discutat cu foarte mulţi procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie şi din cadrul Procuraturii Generale. În mod ciudat, în acel moment, nu existau judecători printre bănuiţi, existau dor executori judecătoreşti. Nu ştiu care a fost momentul în care judecătorii au apărut în lista bănuiţilor şi iată vedem că sunt deja învinuiţi. Apropo, este ciudată reacţia CSM-ului, care foarte rapid a permis reţinerea celor 16 judecători”, a explicat Mariana Raţă, jurnalistă la Centru de Investigaţii Jurnalistice. 

 „Orândaş a spus că asupra lui a fost presiune, el este acum peste hotare. Nu exclud că nu este întâmplător. A făcut nişte declaraţii şi acum ar fi interesant pentru toţi cetăţenii cine a făcut aceste presiuni asupra judecătorului. Este interesant dacă organele Procuraturii vor să investigheze aceste fapte până la urmă. Ar fi bine să fie afirmaţiile lui Orândaş despre cine a făcut presiune asupra lui. Cred că mai sunt alte persoane care nu sunt incluse în această listă, în investigaţii erau menţionate mai multe nume. Poate Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul pentru unii, dar pentru alţii nu”, a continuat Pavel Midrigan. 

Jurnalista Mariana Raţă a mai declarat că în această schemă sunt implicate mai multe instituţii ale statului, care au conlucrat între ele: „În cazul spălătoriei ruseşti este vorba de acţiuni concertate ale mai multor instituţii ale statului. Nu este vorba doar de sistemul judecătoresc. Judecătoria Râşcani este cea în care s-au admis cele mai multe ordonanţe prin care s-au spălat banii. E ciudat că un preşedinte de instanţă nu ştie ce se întâmplă în instanţă. Nu am auzit niciodată să fie chemat la raport preşedintele Judecătoriei Râşcani”. 

„Consiliul Superior al Magistraturii deţine foarte multe informaţii, dar se pare că le ignoră. Problema este că Consiliul a cunoscut. Deşi CSM a ştiut despre aceste cazuri, despre aceste persoane implicate, totuşi i-a promovat pe unii în funcţii. Acum apare întrebarea de ce anume această cifră şi nu mai mulţi sau mai puţini. Cred că pentru fiecare judecător CSM trebuie să adopte o hotărâre separată”, a conchis Ion Guzun.
 
Mai mult, juristul Pavel Midrigan consideră că aceste acţiuni sunt întreprinse pentru a eclipsa dosarul jafului secolului. „Dosarul celor 18 miliarde a întunecat dosarul miliardului furat. Cred că nu întâmplător. Dosarul miliardului furat este acum în umbră”.

Amintim că ieri 15 magistraţi şi trei executori judecătoreşti din raioanele republicii şi din capitală au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA în urma unor percheziţii. Procurorii anticorupţie au efectuat descinderile după ce Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat, într-o şedinţă închisă, ridicarea imunităţii a 16 foşti şi actuali judecători. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.