„ANI ar trebui, în primul rând, să se autosesizeze din declaraţiile de avere. Acesta este materialul de lucru al Autorităţii. Desigur, dacă există alegaţii în presă, se poate autosesiza. Doar că aş fi mai precaută aici. ANI are material de lucru suficient uitându-se în declaraţiile de avere. Dar, este cert. Societatea are tot dreptul să ştie dacă alegaţiile din presă sunt adevărate sau nu”, a punctat ministra în cadrul unor discuţii cu jurnaliştii de la Chişinău, potrivit Anticorupţie.md.

Anterior, ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari a declarat că Autoritatea Naţională de Integritate nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, deoarece, în opinia sa, presa din Republica Moldova nu mai este o sursă veridică de informare.

Noua Lege cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) a fost publicată în Monitorul Oficial pe 30 iulie. ANI, care se va forma în locul actu­a­lei Comi­sii Naţio­nale de Inte­gri­tate, nu se va mai putea auto­se­siza din mate­ri­a­lele de presă în pri­vinţa per­soa­ne­lor cu fun­cţii publice. Până acum, CNI era obli­gată să ini­ţieze con­troale în baza peti­ţi­i­lor pri­mite, dar şi în baza mate­ri­a­le­lor publi­cate în presă. Din noua lege însă este exclus ter­me­nul „mass-media”, fiind intro­dusă expre­sia „infor­ma­ţii publice”.

Amintim că, CNI a clasat mai multe dosare privind averile unor demnitari şi funcţionari de stat, care aveau la bază materiale de investigaţie apărute în presă. Printre acestea se numără dosarele deschise pentru verificarea declaraţiei de venit a directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică Sergiu Ciobanu şi a şefului Consiliului de Administraţie al ANRE, Ghenadie Pârţu. În opinia membrilor CNI, care s-au autosesizat în urma unei investigaţii a Ziarului de Gardă, funcţionarii nu au încălcat legea intenţionat. Atunci, jurnaliştii au scos la iveală faptul că directorul general al ANRE a trecut în declaraţia sa de venit doar salariul şi un automobil Skoda din 2008. Sergiu Ciobanu nu a indicat veniturile soţiei sale, motivând că ei nu sunt căsătoriţi oficial. Femeia, însă, este proprietara unui apartament şi fondatoarea unei firme. Tot ea deţine un BMW seria 5, despre care spunea că a fost cumpărat din bani comuni. În cazul lui Ghenadie Pârţu, publicaţia a descoperit că acesta nu a declarat o semiremorcă, un camion, un tractor, o anexă la casa sa, un apartament, un teren, dar şi faptul că soţia sa deţine o cotă-parte într-o societate comercială.

Un alt dosar clasat de comisia de profil este cel al deputatei Violeta Ivanov. Jurnaliştii de investigaţie de la Ziarul de Gardă au scos la iveală fotografii în care fiica parlamentarei îşi etala luxul în care trăieşte. Anterior, Violeta Ivanov a declarat că lucrurile pe care le afişează fiica ei pe reţelele de socializare nu îi aparţin. Inspectorii CNI au verificat bunurile deţinute de deputată şi au cerut clasarea dosarului motivând că nu au găsit diferenţe între averea propriu-zisă şi declaraţia semnată de Ivanov.

CNI a hotărât să claseze şi dosarul iniţiat pe numele magistratei CSJ Mariana Pitic, după ce tot jurnaliştii de la Ziarul de Gardă au scos la iveală faptul că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, a cărui valoare depăşeşte un milion 200 de mii de lei. Asta în condiţiile în care veniturile declarate de Pitic în ultimii trei ani sunt de doar 300 de mii de lei. În plus, judecătoarea conduce o maşină marca Porsche, care costă zeci de mii de euro, însă aceasta a notat în declaraţia sa de avere că a plătit pentru automobil doar 11 mii de lei. Tot atunci, angajaţii CNI au stabilit, în urma unor verificări prealabile, că magistrata nu ar fi declarat un apartament de 104 metri pătraţi, situat în capitală. Cu toate acestea, unul dintre inspectorii din cadrul CNI a venit cu propunerea ca dosarul să fie clasat. Membrii Comisiei au declarat că Porsche-ul pe care îl con­duce Mariana Pitic îi apar­ţine fos­tului soţ al judecătoarei, de care a divorţat în 2011.

Şi purtătorul de cuvânt al Primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc, a scăpat de pedeapsă pentru încălcarea regimului juridic. Comisia Naţională de Integritate a clasat dosarul din acelaşi motiv: funcţionarul a încălcat legea neintenţionat. În cazul lui Brânzaniuc, CNI s-a autosesizat în urma investigaţiei portalului Anticorupţie.md, care a arăta că timp de doi ani, acesta şi-a construit o casă de lux în sectorul Râşcani al capitalei, care potrivit unei evaluări cadastrale costă peste 1,5 milioane de lei. Brânzaniuc mai deţine două maşini, o Skoda Superb şi un Land Rover. Cu toate acestea, în 2013, Vadim Brânzaniuc a primit din bugetul municipal peste 72 de mii de lei drept ajutor material.

O altă clasare a fost în cazul procurorului Adriana Beţişor, despre care Ziarul de Gardă scria că părinţii acesteia, care locuiesc într-un sat din raionul Glodeni, îşi construiesc o locuinţă de 121 de metri pătraţi în suburbia capitalei, care valorează aproximativ 2,2 mili­oane lei. Asta în timp ce tatăl Adrianei Beţişor este pădurar şi primeşte un salariu de aproximativ 40 de mii de lei anual, iar mama sa este casnică. Cu toate acestea, membrii CNI susţin că nu au motiv de a iniţia verificări.

Membrii CNI au decis că nu vor verifica nici averea şefului-adjunct al Procuraturii Anticorupţie, Ştefan Şaptefraţ, despre care aceeaşi publicaţie a scris că deţine un imo­bil de milioane în comuna Toha­tin, iar în 2008 a cum­pă­rat un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată în sectorul Botanica al capitalei cu 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său lunar de fun­cţionar era de doar câteva mii de lei. La scurt timp, Şap­te­fraţ a pro­curat un alt teren la Mileş­tii Mici, raionul Ialo­veni, pentru care a achitat 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha. Mai târziu, în 2013, în con­tu­rile lui Şaptefraţ intră 370 de mii de lei în urma unei deci­zii a instanţei, după ce în mar­tie 2012 acesta a acţio­nat în jude­cată Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat, pen­tru că ar fi plătit impozite prea mari după vânzarea terenului de pe strada Sarmizegetusa.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.