„În sen­tinţă se spune că Filat nu a făcut niciun fel de decla­ra­ţii pe par­cur­sul exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui, acesta decla­rând că nu va vorbi „până când cauza penală inten­tată în pri­vinţa sa nu va fi exa­mi­nată în şedinţa de jude­cată publică”. Totuşi, acesta a accep­tat să vor­bească la 27 iunie 2016, când i s-a ofe­rit ulti­mul cuvânt. La acea dată, ex-premierul s-a revol­tat că, la 13 octom­brie 2015, Ilan Shor a depus un auto­de­nunţ în volum foarte mare nu la pro­cu­ra­tură, ci la sediul său, pre­cum şi că a doua zi au fost audi­aţi la domi­ci­liu mar­tori afi­li­aţi lui Shor”, a adaugă sursa.

„Cum s-a putut întâm­pla ca, pe data de 13 octom­brie 2015, să înceapă tot acest pro­ces, iar pe data de 15 octom­brie, deci la o zi jumă­tate, deja în Par­la­men­tul R. Mol­dova, toate aceste infor­ma­ţii care au fost ofe­rite în acest auto­de­nunţ calomnios să fie instru­men­tate, să fie pro­bate şi să fie pre­zen­tate într-o pro­ce­dură legală de către pro­cu­ro­rul gene­ral, cerându-se ridi­ca­rea imu­ni­tă­ţii şi ares­ta­rea!? De fapt, şi lucrul care s-a întâm­plat cu încăl­ca­rea mul­tor pre­ve­deri legale pe par­cur­sul câtorva ore. Deci, acest ele­ment demon­strează clar că nu este vorba de un dosar penal, de un pro­ces de admi­nis­trare a pro­be­lor, este evi­dent că e vorba des­pre un dosar poli­tic cu sco­pul bine deter­mi­nat de a fi izo­lat de soci­e­tate şi de a obţine sco­puri ime­di­ate sau pe ter­men mediu, inclu­siv poli­tice”, spune Filat în ultimul său cuvânt.

Tot el spune că rechi­zi­to­riul demon­strează „nepro­fe­sio­na­lis­mul şi ten­den­ţi­o­zi­ta­tea per­ma­nentă care a fost făcută sau demon­strată de acu­zare”, dar că această decla­ra­ţie a sa nu a fost ata­şată la mate­ri­a­lele cau­zei. Acesta cali­fică drept ile­gale atât carac­te­rul închis al şedin­ţe­lor, cât şi inter­dic­ţi­ile de comu­ni­care cu presa în peri­oada urmă­ri­rii penale, dar şi în instanţa de jude­cată.

Referindu-se la învi­nu­i­rile de coru­pere pasivă, Filat a decla­rat că la baza aces­tora stă doar un auto­mo­bil, des­pre care acu­za­rea afirmă că i-ar fi fost ofe­rit pen­tru a acţiona într-un fel sau altul şi ar demon­stra o posi­bilă impli­care a sa în influ­en­ţa­rea cesiu­nii de cre­anţe de la Banca de Eco­no­mii (n.r). Acesta a res­pins acu­za­ţi­ile.

Vladimir Filat a negat şi orice acu­za­ţie de tra­fic de influ­enţă, afir­mând că majo­ri­ta­tea mar­to­ri­lor au decla­rat că „nu s-au întâl­nit nici­o­dată cu dân­sul şi nici nu-l cunosc”. În ce pri­veşte alte trei auto­mo­bile ofe­rite de Shor, Filat a expli­cat în faţa instan­ţei că sco­pul era cre­a­rea unei com­pa­nii de pază, dar că nu le-a folo­sit vreo­dată. Emi­sia acţiu­ni­lor, a decla­rat Filat, a fost una din­tre solu­ţi­ile for­mu­late de o comi­sie par­la­men­tară şi a fost votată în ple­nul Par­la­men­tu­lui, iar docu­men­tele au fost avi­zate de BNM şi apro­bate de Comi­sia Naţio­nală a Pie­ţei Finan­ci­are”, notează Ziarul de Gardă.

Fostul premier a negat orice influ­enţe asu­pra con­du­că­to­ri­lor unor insti­tu­ţii de stat, esto­rca­rea unor cado­uri, iar des­pre cea­sul de 2 mil. de lei a decla­rat că de „exis­tenţa aces­tuia” a auzit doar în rechi­zi­to­riu.

Filat a mai spus că pedeapsa cerută de pro­cu­rori este „lip­sită de uma­ni­tate”, iar refe­ri­tor la con­fis­ca­rea ave­rii a men­ţio­nat că „nu-i este clar cum a fost sta­bi­lită suma pre­ju­di­ci­u­lui”.

Amintim că fostul premier a fost condamnat la 9 ani de închisoare, iar avocaţii săi au anunţat că vor contesta această sentinţă.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.