Serghei Fătu s-a adresat în judecată cu cererea de a fi restabilit în funcţie şi de a-i fi achitat prejudiciu pentru lipsa forţată de la locul de muncă, pe motiv că prin supunerea lui la testul de integritate i-au fost încălcate mai multe drepturi. După ce primele două instanţe au respins cererea lui Fătu, Curtea Supremă de Justiţie a anulat hotărârile Judecătoriei Râşcani şi Curţii de Apel Chişinău şi a dispus să fie declarat nul ordinul prin care bărbatul a fost concediat pentru rezultatul negativ al testului de integritate profesională.

Drept motiv principal pentru adoptarea deciziei, judecătorii CSJ au notat lipsa unui act care să demonstreze că Serghei Fătu a fost anunţat despre posibilitatea de a fi supus unui test al integrităţii profesionale, aşa cum prevede Legea privind testarea integrităţii profesionale.

Serghei Fătu a fost angajat în funcţia de specialist principal al Direcţiei Control Transport cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele. În perioada efectuării testării integrităţii profesionale, aflându-se la serviciu, în vederea trecerii unui camion cu încărcătură, greutatea căruia depăşeşte normele stabilite de legislaţia în vigoare, a extorcat 100 de lei, numai după ce s-a încredinţat că testatorul a trecut alte puncte de control ANTA. Suma respectivă a fost transmisă de către testor la sugestia agentului public Alexandru Chistol.

Deşi fapta comisă a fost documentată, CSJ a dispus reangajarea la ANTA a lui Serghei Fătu şi achitarea a 113 mii de lei în calitate de salariu pentru lipsa forţată de la locul de muncă.

Precizăm că testarea integrităţii profesionale a fost sistată de către CNA în aprilie 2015 după ce Curtea Constituţională s-a exprimat asupra neconstituţionalităţii unor vederi din lege. În scurt timp, autorităţile au venit cu un nou proiect de lege pentru evaluarea integrităţii instituţionale. La 26 mai 2016 noua lege a fost votată de Parlament, în pofida criticilor societăţii civile.

Reprezentanţii mai multor ONG-uri au semnalat că documentul a fost adoptat netransparent şi conţine prevederi care ar putea genera mai multe încălcări ale drepturilor omului, precum şi riscuri de abuz din partea Centrului Naţional Anticorupţie şi a Serviciului de Informaţii şi Securitate, instituţiile care vor evalua integritatea instituţională.