Invitaţii emisiunii au menţionat că situaţia legată de magistrata Domnica Manole este un semnal de alarmă pentru toţi judecătorii din ţară. „Cazul Domnica Manole a setat un precedent extrem de periculos, pentru că în acest caz, de fapt, este vorba despre o interpretare greşită a legii. Tot respectul pentru acei 15 judecători care au ieşit cu o declaraţie în acest caz. Este un precedent destul de periculos. Decizia de acum şi decizia de săptămâna trecută mă face să cred că CSM-ul are o abordare selectivă, pentru că eu nu văd diferenţă, reieşind din informaţia care este publică. De ce săptămâna trecută CSM-ul a dat acordul şi de ce săptămâna aceasta CSM-ul nu a dat acordul rămâne o întrebare retorică”, a spus directorul de programe al Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi.

„Trebuie să apară acest spirit de corporaţie, în sensul normal al cuvântului corporaţie şi să se înţeleagă că dacă săptămâna trecută a fost Domnica Manole, săptămâna viitoare ar putea fi oricare care nu place nici măcar nu sistemului, nu place cuiva care influenţează sistemul”, a continuat Mariana Kalughin, vicepreşedintele Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

„Dacă e să tratăm aceste două cazuri, să vedem ce se întâmplă de fapt, atunci regimul politic care controlează direct şi intens anumite organe din justiţie, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii, transmite anumite mesaje judecătorilor, indiferent de nivelul lor, fie că sunt de la primele instanţe, fie că sunt de la cele regionale. Le demonstrează că, după bunul plac sau absolut arbitrar fiecărui judecător, poate să-i intenteze dosar penal şi chiar să-l pună la închisoare, dar cei care sunt ascultători şi execută întocmai ordinele venite din centrul politic al puterii, aceia sunt scutiţi de răspundere penală. A fost un mesaj transparent transmis judecătorilor. Bănuiesc că acel apel al celor 15 judecător a fost un şoc total pentru putere – că cineva din interiorul sistemului se opune”, a subliniat activistul civic Valeriu Paşa.

Mai mult, Mariana Kalughin a menţionat că ultimele evenimente din sistemul judecătoresc creează impresia că legile sunt aplicate selectiv: „Eu când aud noţiuni de genul: bănuială rezonabilă, rea intenţie, încep să mă pierd şi să cred că mă aflu la o lecţie de filosofie. Procuratura nu a fost explicită în acele sesizări, unde tocmai se operează cu astfel de noţiuni. Deci, nu a fost mult prea clar nici în situaţia de acum cum nu a fost clar nici în situaţia care s-a întâmplat cu Domnica Manole. Ceea ce este evident şi ceea ce este clar este că asistăm la aplicarea unor norme care din start sunt aplicate decât într-un mod selectiv în partea ce ţine de tragerea la răspundere penală a unui judecător pentru o hotărâre. Un judecător nu ar trebui să fie tras la răspundere penală pentru o opinie pe care a avut-o decât în cazuri excepţionale - cum ar fi acea rea intenţie, însă care trebuie să fie dovedită. Există pârghii şi instrumente suficiente pentru ca un judecător, în momentul în care nu este suficient de profesionist şi acest lucru se demonstrează prin acele hotărâri emise, să fie eliminat din sistem. Ceea ce se întâmplă acum, chiar mai degrabă descurajează, ne descurajează decât ne face să credem că în sfârşit Procuratura Generală a început să fie excesivă, exigentă faţă de judecători”. 

„Se creează impresia că în ultima perioadă acest Consiliu Superior al Magistraturii a fost ales în calitate de ţap ispăşitor sau ladă de gunoi a sistemului de justiţie din Republica Moldova astfel că cele mai vădit politizate, neprofesioniste, antidemocratice decizii care ţin de sistemul judecătoresc se aprobă la acest Consiliu. În acest sens, ar fi util să ţinem minte numele acestor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Să ne interesăm cum au ajuns ei acolo, cine i-a susţinut, cine i-a promovat. Situaţia prin care Procuratura Generală solicită intentarea unor dosare penale, cercetarea unor judecători în baza deciziilor aprobate de către aceştia mi se pare un nonsens”, a adăugat Valeriu Paşa. 

„Aceste gesturi nu sunt convingătoare atât timp cât, de fiecare dată, cum o hotărâre a instanţei judecătoreşti a fost anulată de către o instanţă ierarhic superioară nu se intentează dosar penal. Aceste practici, atât timp cât sunt aşa cum sunt, nu trezesc foarte multă credibilitate şi nu dau prestigiu suplimentar Procuraturii Generale. Problema este alta. Interesant este cum CSM-ul a pornit în această decizie în comparaţie de cum a pornit în cazul Domnicăi Manole”, a adăugat Kalughin. 

În aceeaşi ordine de idei, Nadejda Hriptievschi a adăugat: „În cazul Domnica Manole, eu nu am văzut temei pentru a intenta dosar penal, pentru că acolo este vorba despre o interpretare a normei şi de asta îmi pare nejustificată sesizarea procurorului general şi decizia CSM-ului”. 

„Dacă independenţă nu e, nimic nu e. Trebuie oricărui judecător, indiferent de care este atitudinea noastră faţă de el, să-i acorzi acel minimum de independenţă, inclusiv în interpretarea şi aplicarea legii pentru că ai suficiente pârghii şi instrumente să-l pedepseşti dur în cazul în care dă dovadă de aplicarea practicii neuniforme sau încălcarea normelor imperative de drept”, a punctat Mariana Kalughin. 

Amintim că Consiliul Superior al Magistraturii şi-a dat acordul privind urmărirea penală a judecătorului Domnica Manole, la cererea procurorului general interimar. Eduard Harunjen a invocat decizia CSJ, care a anulat decizia Domnicăi Manole de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul republican de modificare a Constituţiei pentru care au semnat peste 400 de mii de cetăţeni. 

În aceeaşi situaţie s-a pomenit şi magistrata Judecătoriei sectorului Buiucani Olga Cojocaru, suspectată de pronunţarea unei hotărâri ilegale, după ce a dispus acum două luni eliberarea fostului preşedinte al BEM, Grigore Gacichevici, însă aceasta a scăpat de urmărire penală. Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitarea procurorului general interimar de ridicare a imunităţii judecătoarei. Şi unii reprezentanţi ai societăţii civile se arată nedumeriţi de decizia CSM şi spun că instituţia aplică tratament inegal, invocând în acest sens cazul magistratei Manole. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.