Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) are, conform site-ul instituţiei, 33 de judecători. Doi dintre ei însă, Tatiana Răducanu (citiţi aici despre casa ei ) şi
Dumitru Visternicean, sunt suspendaţi din funcţie, fiind aleşi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar Svetlana Novac s-a pensionat anul trecut. Cu doar 5 excepţii, toţi judecătorii activi ai instanţei supreme au declarat, deţin sau locuiesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a localizat imobilele în care locuiesc magistraţii de la CSJ. Multe dintre ele sunt de milioane. Altele, construite încă în anii 2000, deşi multietajate, arată modest, sau sunt încă nefinisate.
Casa de lux a judecătoarei Filincova
Svetlana Filincova: În aprilie 2015 a fost eliberată, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, funcţii pe care le deţinea din octombrie 2012. Plecarea ei din aceste funcţii a coincis cu acuzaţiile aduse de Victor Micu, preşedintele CSM, precum că aceasta ar fi fraudat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor la CSJ. Dosarul deschis pe marginea cazului la Procuratura Anticorupţie nu are însă, nici astăzi, o finalitate. Ba mai mult, magistrata nici măcar nu a fost audiată. După plecarea din funcţiile de conducere, Filincova a rămas însă judecătoare în cadrul instanţei supreme, acolo unde activează încă din 2007.
În decembrie 2012, Svetlana Filincova şi soţul său, avocatul Anatoli Filincov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuşnei din Chişinău. Imobilul a fost cumpărat de cei doi soţi încă nefinisat şi a fost dat în exploatare în luna ianuarie 2013. În declaraţia de avere a judecătoarei din 2013, aceasta susţine că şi-a cumpărat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deşi preţul ei de piaţă este de 4-5 milioane de lei. În martie 2015, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Filincova nu a declarat mai multe bunuri, inclusiv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar şi mai multe conturi bancare.
Totuşi, vara trecută, Judecătoria Râşcani anula actul de control al CNI şi, deşi acesta putea fi atacat, pe site-urile Curţii de Apel (CA) Chişinău şi CSJ nu există informaţii despre acest litigiu, semn că el nu a avut o continuitate. După controlul CNI, în declaraţia de avere pe anul 2015, magistrata Filincova şi-a schimbat însă valoarea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 milioane de lei.
Casa nedeclarată în care locuieşte Bejenaru
Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chişinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soţul său, Petru Catan, şi-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chişinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reuşit să finalizeze construcţia unei case moderne, cu două niveluri. Deşi magistrata indică în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate că imobilul ar valora puţin peste jumătate de milion, preţul său de piaţă este de câteva ori mai mare.
Iurie Bejenaru este la CSJ din 2008. În declaraţiile sale de avere, magistratul susţine că deţine o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imobilul în care locuieşte în ultimii ani, aflat în Chişinău, pe str. Vişinilor. Casa, conform datelor de la Cadastru, a intrat în posesia magistratului recent, în urma unui certificat de moştenitor testamentar din 7 mai 2016. Iurie Bejenaru deţine ½ din imobil, cealaltă jumătate fiind proprietatea mamei sale. Vecinii susţin că judecătorul locuieşte în acest imobil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a declarat. Cel mai probabil, acesta va indica imobilul în declaraţia de avere pentru anul 2016, an în care a intrat, oficial, în posesia ei.
Judecător+procuror = casă de milioane
Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ din 2005, locuieşte, împreună cu soţul său, fostul procuror din cadrul Procuraturii Generale, Isai Sârcu, pensionat anul trecut, într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chişinău. Cei doi soţi justiţiabili au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reuşit să finalizeze construcţia casei, una cu două niveluri şi mansardă.
Un alt cuplu procuror/judecător, Maria şi Iurie Ghervas, ea, judecătoare la CSJ din 2014, iar el, procuror în cadrul secţiei control al urmăririi penale, sunt proprietarii unei case în or. Codru, mun. Chişinău. Imobilul este astăzi renovat, aşa cum poate fi observat la faţa locului. La Cadastru, acesta încă nu este nici măcar înregistrat, iar terenul pe care este construit apare ca proprietate publică. Vecinii din zonă cunosc însă că imobilul este pregătit pentru soţii Ghervas.
Creditul de 1,65 de milioane şi casa în construcţie
Constantin Alerguş este judecător la CSJ din 2005. În 1996, soţia sa, Svetlana Alerguş, a obţinut, prin moştenire, ½ dintr-un imobil din str. George Enescu din Chişinău, evaluat şi în declaraţiile de avere ale judecătorului la 1,7 milioane de lei. Interesant este faptul că în 2006, acest imobil era pus în gaj la Banca de Economii pentru un credit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când instituţia financiară nu mai există. Soţii Alerguş deţin şi un alt imobil, pe str. Valea Albă, Chişinău, ridicat în 2014. Casa, cu două niveluri, nu este încă gata, aşa cum arată imaginile surprinse de noi, la faţa locului.
Valentina Clevadî este magistrată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ. În 2003, pe când judeca la Curtea de Apel Chişinău, magistrata şi soţul său, Vasile, şi-au finisat construcţia casei cu o suprafaţă de 238 m. p. din com. Ciorescu, mun. Chişinău, acolo unde cei doi soţi locuiesc şi astăzi.
Imobilul are două niveluri şi mansardă şi este construit pe un teren de aproape 1500 de m. p.
Ala Cobăneanu şi-a achiziţionat, în 2014, o casă şi un teren pentru construcţii în or. Cricova, mun. Chişinău, după un credit luat de la Victoriabank în sumă de 1,65 milioane de lei, cu termen de rambursare, iulie 2028. Casa încă nu este finisată, iar la faţa locului pot fi văzute materiale de construcţie, semn că lucrările sunt încă în toi.
Valeriu Doagă a fost numit, recent, pentru exercitarea interimatului funcţiei de vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ până la suplinirea funcţiei vacante. Acesta activează în cadrul instanţei supreme încă din 2006.
În 2001, judecătorul a cumpărat un lot de teren pe str. Gheorghe Caşu din Chişinău, iar în 2013, a finalizat acolo construcţia unei case de locuit.
Continuarea citiţi pe Ziarul de Gardă