Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Mircea Roşioru, a declarat pentru Ziarul NAŢIONAL că Popa a fost selectat urmare a unui concurs care a cuprins mai multe etape, inclusiv urmare a unui control complex realizat de Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru fiecare candidat.

„Consiliul Superior al Procurorilor a ţinut cont şi de informaţiile apărute în presă despre fiecare candidat. Aceste informaţii au fost confruntate cu datele de la SIS şi altele”, a spus Roşioru.

Şeful CSP susţine că, în conformitate cu prevederile noii Legi a procuraturii, candidaţii la concurs au trebuit să prezinte şi un program de dezvoltare strategică a instituţiei pe care o vor conduce. 

Pentru a fi numit în funcţie, candidatura lui Igor Popa urmează a fi acceptată şi de procurorul general. În cazul în care Eduard Harunjen va respinge candidatura selectată de CSP, Consiliul are dreptul să mai înainteze o dată aceeaşi candidatură, dacă aceasta va întruni majoritatea absolută a voturilor membrilor CSP, şi atunci procurorul general va trebui să accepte candidatul.

Amintim că, anterior, Igor Popa a fost criticat de presă pentru implicarea sa în dosarul 7 aprilie, dar şi pentru mai multe dosare de răsunet pe care le-a gestionat.

Igor Popa are 39 de ani. Şi-a început activitatea la 25 de ani în calitate de anchetator în Procuratura sectorului Râşcani al Capitalei. Din 2002 până în 2010 a ocupat mai multe funcţii importante în Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, ajungând şeful subdiviziunii.

Anume în această perioadă omul legii a ajuns în atenţia opiniei publice, el şi subalternii săi fiind cei care s-au ocupat de dosarele mai multor politicieni incomozi. La fel de multe critici a atras şi în aprilie 2009, fiind în fruntea unui grup de procurori care s-a ocupat de evenimentele de atunci.

Printre cele mai răsunătoare dosare de care s-a ocupat Igor Popa pe când lucra în Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale este cel al lui Serafim Urechean, fost primar al Capitalei, în prezent preşedintele Curţii de Conturi, al lui Constantin Becciev, directorul de la SA Apă-Canal Chişinău, al lui Spiridon Danilescu, fost şef la SA Franzeluţa, al lui Valeriu Pasat, fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi al politicianului Nicolae Andronic. Toţi au fost achitaţi după plecarea PCRM de la guvernare.

Ion Diacov, fostul procuror al municipiului Chişinău, declara încă în 2010 că Igor Popa împreună cu echipa pe care o conducea nu şi-a exercitat cum se cuvine atribuţiile la investigarea evenimentelor din aprilie 2009. „Nu s-a dorit pornirea unei investigaţii complexe, care să stabilească acţiunile fiecărui bănuit în parte. În alte ţări, după astfel de evenimente, această operaţiune durează câteva zile, dar la noi opt procurori, conduşi de Popa, au verificat locul infracţiunii în trei-patru ore. Ei n-au avut un plan de cercetare, n-au examinat nici căile de acces şi de părăsire a locului dezordinilor”, a declarat Ion Diacov.

Mai târziu s-a constatat că Igor Popa a ascuns înregistrările video în care se vede cum este asasinat Valeriu Boboc. „Procurorul Popa trebuia imediat să înceapă ancheta, mai ales că avea suficiente probe pentru a trage la răspundere diferiţi factori de decizie. Dacă avea aceste imagini înseamnă că le-a ascuns şi a tergiversat anchetarea cazului. Aici e vorba de încălcarea legii şi cred că ar trebui de tras la răspundere penală pentru asta”, menţiona liberalul Mihai Ghimpu încă în 2010, pe când era preşedinte interimar al ţării.

Indirect, Igor Popa şi-a recunoscut greşelile. „Pentru ce să răspund? Am fost doar un soldat!”, a spus omul legii.