Un recent studiu realizat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) scoate la iveală vulnerabilităţile Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) care poate fi manipulat prin intermediul factorului uman. “Am identificat opt-nouă factori de risc. În cazul instanţelor din nord pot fi valabile anumite metode. În cazul Capitalei, altele. Am depistat şi instanţe unde au fost identificaţi toţi factorii de risc. Singurele instanţe unde nu putem vorbi de încălcări sunt cele de la Vulcăneşti şi Şoldăneşti pentru că acolo lucrează câte un singur judecător”, a explicat Iurie Gaţcan de la Direcţia analitică a CNA, autorul studiului. La discuţii au participat reprezentanţii mai multor instituţii. Iurie Gaţcan a precizat că a identificat cazuri concrete de fraudare şi că într-o versiune internă a studiului a fost întocmită o listă cu numele judecătorilor la care au ajuns dosare prin manipulare. “Este un fenomen şi ar fi bine să mergem pe metoda de prevenire, în loc să deschidem 100 de dosare penale”, a mai spus Iurie Gaţcan.
Studiul a fost trimis la Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care ar urma să se expună. Cercetarea reflectă însă perioada de până la implementarea PIGD 4.1, versiunea pusă în aplicare începând cu septembrie 2015. “În prezent, toate instanţele înregistrează dosarele prin PIGD 4.1. Dacă apar noi deficienţe, acestea urmează să fie monitorizate şi apoi eliminate”, a declarat Elena Corolevschi, şefa Direcţiei administrarea instanţelor judecătoreşti din cadrul Departamentului de Administrare Judecătorească a Ministerului Justiţiei.
CSM a înregistrat deja primele deficienţe legate de noua versiune a programului. „Încercăm să le sintetizăm şi să găsim o soluţie. Nu putem să verificăm situaţia din toate instanţele pentru că este un volum foarte mare. Am decis ca Inspecţia Judiciară a CSM să ia selectiv câteva instanţe, acolo unde sunt mai multe cazuri de blocare sau de incompatibilitate”, a explicat Vera Toma, membra CSM.
În cazul în care ar apărea o defecţiune sau ar trebui operate modificări ale programului, autorităţile nu posedă suficiente resurse financiare şi nu s-ar descurca fără suportul partenerilor străini. “Dacă se defectează sau dacă mâine-poimâine Parlamentul adoptă modificări la legislaţia penală sau civilă, imediat ar trebui introduse schimbările în PIGD. Autorităţile n-au însă bani. Până acum, dacă era cazul, se scria scrisoare la USAID care angaja dezvoltatori prin concurs. Dacă nu vor fi finanţatori, ce facem? Iată de ce am propus să fie creat un grup de specialişti în IT plătiţi bine care să ne ajute ca acest program să fie în permanentă evoluţie”, a subliniat Valentin Lastaveţchi, şeful Aparatului Curţii Supreme de Justiţie, făcând trimitere la iniţiativele Centrului de Reformă a Sistemului Judecătoresc.
Subiect frecvent, dosare puţine
Deşi manipulările sistemului este un subiect tot mai frecvent, deocamdată în instanţă a ajuns un singur dosar penal, cel în care sunt vizate şapte persoane printre care un ex-magistrat şi două foste angajate de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei. Recent, fosta specialistă şi ex-grefiera vizate în dosar au fost condamnate la închisoare cu suspendare. Procurorii au contestat însă sentinţa, cerând o pedeapsă mai dură. Mariana Botezatu de la Procuratura Anticorupţie, care s-a ocupat de caz, a precizat că în cazul celorlalte cinci persoane, printre care şi fostul judecător, dosarul abia a ajuns în instanţa de judecată.
“Iniţial au fost pornite opt dosare, în final fiind comasate în unul singur. Am oferit justiţiei 42 de volume. Este vorba despre manipulări admise în 20 de dosare civile care au fost făcute în versiunea PIGD 3. Acea versiune permitea să fie făcute rectificări, iar informaţia reflectată anterior nu putea fi vizualizată”, a spus Mariana Botezatu.
Totuşi, în cazul unui alt dosar important – cel în care era vizată judecătoarea Svetlana Filincova de la CSJ şi au ajuns să fie bănuiţi doar trei specialişti din cadrul instanţei - lucrurile nu au evoluat. „Au fost nişte acuzaţii dure, lansate de Victor Micu, preşedintele CSM. Suntem la un an şi trei luni şi aflăm că în dosar apar doar unele persoane responsabile de partea tehnică şi nu Svetlana Filincova”, a subliniat Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Jurnal.md
