Anunţul despre demisia sa a luat prin surprindere mai mulţi deputaţi. Aceştia s-au speriat, crezând că procurorul Gurin a venit, inopinat, în Parlament pentru a cere ridicarea imunităţii unor deputaţi, aşa cum s-a întâmplat în cazul liderului PLDM, Vlad Filat, la 15 octombrie 2015, Filat fiind arestat în aceeaşi zi.
Gurin se crede „reformatorul Procuraturii”
Corneliu Gurin a încercat să-şi ambaleze demisia într-un context glorios. El a spus că noua Lege a Procuraturii, aprobată joi de Parlament, „a fost etapa decisivă în reformarea sistemului”. „În vara anului 2013 am spus: prioritatea mandatului meu este crearea bazei de reformare a instituţiei. Pe asta m-am concentrat până acum”, a menţionat Gurin, lăsând să se înţeleagă că şi-ar fi îndeplinit cu succes această misiune. „Se deschide un capitol decisiv pentru această instituţie. Iată de ce am decis să vin în faţa Parlamentului pentru a-mi depune mandatul. Consider important să începem reforma de la vârful instituţiei. Demisionez din data de 1 martie. Noul procuror general trebuie ales de Consiliul Superior al Procurorilor, prin concurs public, la care să participe cei mai buni din domeniu”, a adăugat Gurin.
Stratagemă
Juriştii şi analiştii politici au reacţionat imediat. Deşi noua lege cu privire la Procuratură, votată joi, chinuită ani la rând prin Parlament, într-adevăr prevede alegerea procurorului general de către Consiliul Superior al Procurorilor, aceasta nu va putea fi aplicată în cazul următorului procuror general, deoarece noua lege va intra în vigoare abia în august 2016. În plus, conform noii legi, procurorul general urmează a fi numit de şeful statului (în prezent îl numeşte preşedintele Parlamentului), iar pentru ca şeful statului să dobândească această prerogativă, trebuie modificată Constituţia – procedură care durează. Aceasta înseamnă că numirea următorului procuror general va rămâne în continuare la discreţia preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, finul controversatului oligarh Vlad Plahotniuc. Astfel, analiştii politici presupun că prin demisia lui Gurin, puterea oligarhică încearcă să trimită în funcţia de procuror general o altă persoană docilă care îi va deservi interesele în următorii 5 ani, chiar şi după intrarea în vigoare a noii legi, menită să scoată Procuratura de sub influenţă politică.
Analistul politic, Victor Ciobanu crede că prin demisia lui Gurin, guvernarea oligarhică vrea, pe de o parte, să se reabiliteze în faţa cetăţenilor revoltaţi şi dezamăgiţi de ilegalităţile tolerate de Procuratură în ultimii doi ani, iar pe de altă parte vrea să transmită un mesaj partenerilor externi, inclusiv României, care au condiţionat deblocarea creditării Moldovei de implementarea reformelor reale. „Guvernarea vrea totuşi să acceseze banii din exterior pentru că altfel se prăbuşeşte”, susţine Ciobanu, care nu exclude că vor urma şi alte demisii sugerate de partenerii externi. În opinia analiştilor politici, este absurd să se creadă că oligarhul-şef al ţării şi-ar dori brusc un procuror independent care i-ar pune în pericol libertatea şi i-ar verifica fluxurile financiare.
Andrei Năstase: „Rocada unor scule ale sistemului nu ne impresionează”
În opinia liderului Partidului „Demnitate şi Adevăr”, Andrei Năstase, demisia lui Corneliu Gurin a fost determinată de presiuni interne şi externe, dar momentul ales pentru aceasta este „parte a unui scenariu ad-hoc elaborat de uzurpatorul puterii de stat”: „Esenţiale sunt următoarele acţiuni sau inacţiuni. Desemnarea sau nedesemnarea unui procuror general integru, profesionist, dispus să investigheze furtul miliardelor de lei, spălările de miliarde de dolari, devalizările bugetelor de stat municipale şi locale, condamnările la comandă politică şi mafiotă. Rocada unor scule ale sistemului nu ne impresionează”, a menţionat Năstase.
Liderul opoziţiei parlamentare, socialistul Igor Dodon, a salutat demisia procurorului, dar consideră că plecarea lui Gurin din fruntea Procuraturii Generale nu înseamnă scoaterea acestei instituţii din captivitate. Potrivit lui, este foarte important cum va fi ales următorul şef al Procuraturii: „Dacă va fi cineva numit de această majoritate (parlamentară – n.n.) oligarhică, oamenii nu se vor linişti. Această funcţie trebuie să fie ocupată în urma unui concurs public, transparent. PD a folosit Procuratura ca instrument în lupta cu oponenţii politici”, a menţionat Dodon.
Finul oligarhului pasează responsabilitatea către naşa acestuia
Demisia procurorului Gurin a intrat deja în procedură legislativă. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunţat la finalul şedinţei de vineri că „Legislativul a luat act de demisia procurorului general”, iar în cele din urmă deputaţii au votat demisia cu majoritate de voturi. Întrebat în baza cărei legi va fi numit următorul procuror general (în baza legii vechi sau în baza legii votate joi), Candu a răspuns: „Cred că noul procuror general nu va fi numit săptămâna viitoare… Deocamdată, nu ştiu în baza cărei legi va fi numit viitorul procuror general. Pe această cale, chiar vă rog să veniţi cu propuneri. Această chestiune urmează să fie discutată în Comisia juridică, numiri şi imunităţi”. Preşedintele acestei comisii este naşa de cununie a oligarhului Vlad Plahotniuc.
Conform noii legi cu privire la Procuratură, procurorul general va fi numit de şeful statului (la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor), pentru un mandat de 7 ani. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru, constituit la iniţiativa preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, la sfârşitul anului 2013. Proiectul a primit aviz favorabil din partea Comisiei de la Veneţia. După ce noua lege cu privire la Procuratură va intra în vigoare, procurorii nu vor mai gestiona procesele civile, ci doar penale. Referitor la ierarhia procurorilor, proiectul de lege conţine reglementări care stabilesc existenţa unui singur grad de superioritate procesuală a procurorilor indicându-se exact care procuror este ierarhic superior.
UE atenţionează autorităţile
Joi, Delegaţia UE la Chişinău a atenţionat autorităţile în legătură cu modul cum sunt cheltuiţi, pe timp de criză, banii publici şi banii contribuabililor europeni donaţi Moldovei. Asta după ce jurnaliştii au descoperit că Procuratura Generală a procurat recent, în plină criză, un lot de automobile de lux pentru procurori şi un BMW de lux pentru procurorul general. „Având în vedere situaţia social-economică din Republica Moldova, îndemnăm autorităţile să gestioneze resursele cumpătat, în interesul tuturor cetăţenilor din Republica Moldova”, menţionează Delegaţia UE care reaminteşte că Moldova a încetat să mai primească sprijin din partea donatorilor externi anume pentru că „nu au fost înregistrate progrese suficiente în reformarea Procuraturii”.
Jurnal.md
