După ce a fost desemnat câştigător, Harunjen a ieşit în faţa presei. Acesta a spus că şi-a dorit mult să căştige şi că dacă va fi acceptat de şeful statului, atunci „va purcede la creşterea credibilităţii” şi la „dosare de rezonanţă”.

Întrebat ce va face dacă va fi contactat într-o zi de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care îi va cere vreo favoare, Harunjen s-a eschivat cu o glumă. „O să vă comunic dvs”, le-a spus Harunjen jurnaliştilor, râzând.

Referitor la relaţia dintre ei, Eduard Harunjen a spus: „Îl cunosc mai puţin decât îl cunoaşteşti dumneavoastră sau foarte mulţi politicieni care îl critică”.

Potrivit noii legi cu privire la PG, hotărârea Consiliului urmează să fie aprobată de şeful statului. Procurorul general va fi numit pentru un mandat de 7 ani, fără drept de reinvestire.

Funcţia de procuror general a rămas vacantă după ce fostul şef al PG, Corneliu Gurin, şi-a dat demisia în februarie 2016. La fotoliul de procuror general au pretins şase candidaţi: şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, adjunc­ţii pro­cu­ro­ru­lui gene­ral Igor Serbinov şi Iurie Garaba, procurorul municipiului Chişinău, Igor Popa, precum şi Ruslan Caşu de la Procuratura sectorului Ciocana.

Toţi cei şase can­di­daţi au acti­vat doar în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii, fiind impli­ca­ţi de-a lun­gul ani­lor în dosa­re şi acu­za­ţii scan­da­loa­se. Deşi până la refor­ma­rea sis­te­mu­lui au ridi­cat sala­rii modes­te, aceştia au reu­şit să adu­ne ave­ri impre­sio­nan­te. Prac­tic toţi au, fie că le decla­ră sau nu, case, apar­ta­men­te sau maşi­ni de lux. Unii din­tre can­di­daţi sunt impli­ca­ţi, dis­cret, prin inter­me­di­ul fami­li­i­lor, în afa­ce­ri de mili­oa­ne, se spune într-o investigaţie recentă a Ziarului de Gardă.

În investigaţie se mai arată că Harunjen locu­ieş­te într-un imo­bil de mili­oa­ne din capi­ta­lă, pe str. N. Smo­chi­nă, la o arun­că­tu­ră de băţ de car­ti­e­rul luxos de pe str. Cio­câr­li­ei, atri­bu­it fami­li­ei Voro­nin. Casa a fost dată în exploa­ta­re în 2011, când Haru­n­jen deţi­nea func­ţia de pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le. În 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen şi al altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ţia­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe cazul dece­su­lui cet. Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar şi fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ţa unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le. De asemenea, can­di­da­tul la func­ţia de pro­cu­ror gene­ral era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz.

Precizăm că mai mulţi experţi au declarat că, concursul de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general, organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, a fost mimat în condiţiile în care numele persoanei alese era deja cunoscută. Analistul politic Vladimir Socor, de la Fundaţia Jamestown, a declarat anterior că oligarhul Vladimir Plahotniuc a ajuns la o înţelegere cu Dodon privind funcţia de procuror general. Vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari, a spus că în culise se pregăteşte numirea procurorului general de către preşedintele în exerciţiu, Nicolae Timofti.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.