După ce a fost desemnat câştigător, Harunjen a ieşit în faţa presei. Acesta a spus că şi-a dorit mult să căştige şi că dacă va fi acceptat de şeful statului, atunci „va purcede la creşterea credibilităţii” şi la „dosare de rezonanţă”.
Întrebat ce va face dacă va fi contactat într-o zi de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care îi va cere vreo favoare, Harunjen s-a eschivat cu o glumă. „O să vă comunic dvs”, le-a spus Harunjen jurnaliştilor, râzând.
Referitor la relaţia dintre ei, Eduard Harunjen a spus: „Îl cunosc mai puţin decât îl cunoaşteşti dumneavoastră sau foarte mulţi politicieni care îl critică”.
Potrivit noii legi cu privire la PG, hotărârea Consiliului urmează să fie aprobată de şeful statului. Procurorul general va fi numit pentru un mandat de 7 ani, fără drept de reinvestire.
Funcţia de procuror general a rămas vacantă după ce fostul şef al PG, Corneliu Gurin, şi-a dat demisia în februarie 2016. La fotoliul de procuror general au pretins şase candidaţi: şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, adjuncţii procurorului general Igor Serbinov şi Iurie Garaba, procurorul municipiului Chişinău, Igor Popa, precum şi Ruslan Caşu de la Procuratura sectorului Ciocana.
Toţi cei şase candidaţi au activat doar în organele Procuraturii, fiind implicaţi de-a lungul anilor în dosare şi acuzaţii scandaloase. Deşi până la reformarea sistemului au ridicat salarii modeste, aceştia au reuşit să adune averi impresionante. Practic toţi au, fie că le declară sau nu, case, apartamente sau maşini de lux. Unii dintre candidaţi sunt implicaţi, discret, prin intermediul familiilor, în afaceri de milioane, se spune într-o investigaţie recentă a Ziarului de Gardă.
În investigaţie se mai arată că Harunjen locuieşte într-un imobil de milioane din capitală, pe str. N. Smochină, la o aruncătură de băţ de cartierul luxos de pe str. Ciocârliei, atribuit familiei Voronin. Casa a fost dată în exploatare în 2011, când Harunjen deţinea funcţia de procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. În 2010, pe numele lui Eduard Harunjen şi al altor doi procurori a fost iniţiată o procedură disciplinară în care se invoca nimicirea dosarului penal pornit pe cazul decesului cet. Ion Ţîbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, dar şi faptul că acesta ar fi tăinuit existenţa unei hotărâri privind pornirea urmăririi penale. De asemenea, candidatul la funcţia de procuror general era învinuit că, neîntemeiat, a considerat legal refuzul de a nu porni urmărirea penală pe acest caz.
Precizăm că mai mulţi experţi au declarat că, concursul de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general, organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, a fost mimat în condiţiile în care numele persoanei alese era deja cunoscută. Analistul politic Vladimir Socor, de la Fundaţia Jamestown, a declarat anterior că oligarhul Vladimir Plahotniuc a ajuns la o înţelegere cu Dodon privind funcţia de procuror general. Vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari, a spus că în culise se pregăteşte numirea procurorului general de către preşedintele în exerciţiu, Nicolae Timofti.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.