În opinia avocatului reclamantului Mihail Moraru, Eduard Harunjen nu era în drept să ceară Consiliului Superior al Magistraturii ridicarea imunităţii fostului judecător.

Iar adjunctul procurorului general cu cea mai mare vechime în funcţie nu este Eduard Harunjen, ci Igor Serbinov. Avocatul susţine că Procuratura Generală, la depunerea unei asemenea sesizări, s-a bazat pe un ordin al fostului procuror general Corneliu Gurin, care l-a numit interimar pe Harunjen. Andrei Habravan mai spune că Procuratura a refuzat să îi ofere o copie autentică a unui asemenea ordin, motiv pentru care a cerut instanţei să oblige instituţia să o facă. Avocaţii tuturor judecătorilor din proces au susţinut demersul lui Habravan, însă reprezentantul Procuraturii Generale şi cel al Consiliului Superior al Magistraturii s-au opus.

După deliberare, completul de judecată a decis însă că este oportun de a anexa o asemenea probă la materialele dosarului.

Judecătorii au mai examinat alte patru demersuri depuse din partea reclamanţilor Liliana Andriaş, Serghei Popovici, Serghei Gubenco şi Sergiu Lebediuc, aflaţi în arest preventiv. Ei doresc să fie prezenţi la examinarea cauzei, cereri ce au fost acceptate. Totodată, completul a dispus ca în cazul fostului judecător Iurie Ţurcan procesul să fie încetat în legătura cu moartea acestuia.

Următoarea şedinţă din cadrul acestui proces va avea loc săptămâna viitoare.

Menţionăm că judecătorii din dosarul „Spălătoria rusească" cer Curţii Supreme de Justiţie să anuleze hotărârea CSM şi să înceteze procedura de urmărire penală a lor. Asta după ce, în septembrie, 14 foşti şi actuali judecători, precum şi trei executori judecătoreşti din raioanele republicii şi din capitală au fost plasaţi în arest preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzaţi de complicitate la spălări de bani şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave. În privinţa celui de-al 15-lea judecător, Victor Orândaş, şi a unui executor judecătoresc, au fost emise ordonanţe de urmărire internaţională, întrucât în momentul percheziţiilor aceştia nu erau în ţară. Avocaţii tuturor celor vizaţi spun că aceştia resping acuzaţiile. 

Amintim că liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, a dezvăluit spălările de miliarde prin justiţia moldovenească încă în 2013. În 2014, Andrei Năstase a publicat un memoriu privind spălări de zeci de miliarde de dolari şi atacuri raider realizate prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Mai mult, liderul platformei da a cerut investigarea de urgenţă a faptelor de către instituţiile internaţionale abilitate şi sancţionarea judecătorilor, a capilor instituţiilor complicitare şi a celor, în interesul cărora au fost săvârşite atacurile raider şi spălările de zeci de miliarde de dolari.

„În perioada actualei guvernări (2010-2014) aceste două fenomene criminale au luat o amploare înspăimântătoare: atacurile raider au cuprins 80% din sectorul bancar şi de asigurări al Moldovei, iar spălările de bani din Rusia, sesizate de instituţiile americane şi europene încă din 2009, au ajuns la zeci de miliarde de dolari. După cum veţi vedea mai jos, ambele tehnologii criminale folosesc acelaşi grup de judecători corupţi, sunt săvârşite prin aceleaşi metode şi tertipuri şi au aceiaşi beneficiari”, se arată în memoriu.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.