La funcţia de procuror general al RM şi-au depus candidatura 6 persoane: Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, care de mai bine de jumătate de an îndeplineşte funcţia de procuror general interimar, Igor Serbinov şi Iurie Garaba, adjuncţii procurorului general, Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, Igor Popa, şeful Procuraturii mun. Chişinău, şi Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii sect. Ciocana.
Casa de lux, construită timp de 13 ani?
Candidatul Eduard Harunjen are o experienţă de 20 de ani în organele Procuraturii. Acesta locuieşte într-un imobil de milioane din capitală, pe str. N. Smochină, la o aruncătură de băţ de cartierul luxos din str. Ciocârliei, atribuit familiei Voronin. Casa a fost dată în exploatare în anul 2011, când Harunjen deţinea funcţia de procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale.
Eduard Harunjen
Imobilul cu două niveluri, spunea Harunjen, pentru ZdG, în 2013, l-a construit „timp de 13 ani. În 1995, am primit un apartament. În 2000, l-am vândut. Cu acei bani şi cu banii de la nuntă mi-am construit casa”. Pe lângă casa şi terenul aferent, candidatul la funcţia de procuror general deţine şi un alt teren de 5 ari, amplasat chiar lângă imobilul său şi pe care l-a cumpărat în vara anului 2000. În declaraţia de avere, Harunjen scrie că a plătit pentru acel teren un „preţ contractual de 15 mii de lei”. Astăzi, un asemenea bun poate fi vândut cu aproximativ 70 de mii de euro, conform preţului de piaţă (!).
Adela Harunjen
Din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015 depusă de Eduard Harunjen la Autoritatea Naţională de Integritate aflăm că, anul trecut, acesta a avut, din salariul de prim-adjunct al procurorului general, un venit de 141,3 mii de lei (aproape 12 mii de lei lunar), cu peste 60 de mii de lei mai puţin decât soţia sa, Adela Harunjen, secretara Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a R. Moldova. Conform datelor publice, Adela Harunjen este şi şefa Secţiei juridice din cadrul instituţiei. Ea a avut în 2015 venituri de 206 mii de lei (17 mii de lei lunar). Cu aproape 20 de mii de lei la veniturile familiei Harunjen pentru anul 2015 a contribuit şi fiica Adelina Harunjen, angajată în calitate de jurist la „Vinăria Mileştii Mici” SRL.
Anul trecut, membrii familiei au folosit două automobile: un Volvo fabricat în 2003 şi cumpărat în 2010 şi un Mercedes, fabricat în 2012 şi care a fost dobândit în 2015, folosit în bază de mandat de Adelina Harunjen, document care a expirat în luna februarie 2016, conform explicaţiilor lui Eduard Harunjen. Adelina Harunjen, fiica candidatului la funcţia de procuror general, a absolvit dreptul la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.
Casa familiei Harunjen
Procedura disciplinară de pe numele lui Harunjen
În 2010, pe numele lui Eduard Harunjen şi a altor doi procurori a fost iniţiată o procedură disciplinară în care se invoca nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului cet. Ion Ţîbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, dar şi faptul că acesta ar fi tăinuit existenţa unei hotărâri privind pornirea urmăririi penale pe faptul dat. Candidatul la funcţia de procuror general mai era învinuit că, neîntemeiat, a considerat legal refuzul de a nu porni urmărirea penală pe acest caz.
Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, Eduard Harunjen, fiind şef al Secţiei control al urmăririi penale, a fost recunoscut culpabil de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Pentru abaterea disciplinară constatată, procurorul a fost sancţionat disciplinar cu „avertisment”. Acesta a contestat hotărârea adoptată în privinţa sa, solicitând anularea ei.
„Colegiul disciplinar eronat a ajuns la concluzia precum că procurorul Harunjen „a tăinuit existenţa hotărârii privind pornirea urmăririi penale pe faptul decesului cet. Ion Ţîbuleac”, a fost concluzia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), condus pe atunci de Iurie Garaba, contracandidatul lui Harunjen la funcţia de procuror general. Astfel, procedura disciplinară a fost încetată.
Casă la Ghidighici şi apartament social
Igor Serbinov
Candidatul Igor Serbinov, adjunctul procurorului general, locuieşte într-o casă la sol din com. Ghidighici, mun. Chişinău, în a cărei posesie a intrat încă la începutul anilor 2000. Casa pare mai degrabă modestă, dacă e s-o comparăm cu cele ale altor procurori şi judecători. Familia Serbinov mai declară şi un apartament de 53,8 m.p., în Chişinău, pe care l-a obţinut în anul 2001. Începând cu anul 2011, soţii Serbinov au investit 46,8 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1 milion de lei, în construcţia unui apartament social pentru lucrătorii procuraturii care nu beneficiază de un loc de trai. Locuinţa construită de firma „Basconslux” în apropiere de parcul „Valea Trandafirilor” a fost deja dată în exploatare şi l-a costat pe Serbinov doar 340 de euro pentru un metru pătrat, preţ aproape dublu faţă de cel de piaţă. Chiar şi în aceste condiţii, costul apartamentului este mult mai mare decât veniturile declarate de procurorul Igor Serbinov în ultimii ani.
Casa familiei Serbinov
Anul trecut, de exemplu, candidatul la funcţia de procuror general a avut venituri de 157,8 mii de lei din salariul de adjunct al procurorului general (13 mii de lei lunar) şi de 100 de mii de lei din pensie (8 mii de lei lunar). Soţia acestuia, Lilia Serbinov, profesoară de biologie la Liceul „Spiru Haret” din Chişinău, a avut anul trecut venituri cumulate din activitatea didactică în sumă de 22 mii de lei (1800 de lei lunar). Veniturile familiei în anii precedenţi au fost aproape aceleaşi sau chiar mai mici decât în 2015.
Familia Serbinov, pasionată de BMW-uri
Angela Serbinov
Igor Serbinov are doi copii. Fiica cea mai pare a călcat pe urmele tatălui şi a studiat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, iar apoi, la Institutul Naţional al Justiţiei, specialitatea judecător.
În mai 2014, Angela Serbinov a fost angajată în funcţia de asistent judiciar în cadrul Direcţiei Grefă a Curţii Supreme de Justiţie. Valentin Lastaveţchi, purtătorul de cuvânt al CSJ, ne-a anunţat că fiica adjunctului procurorului general nu mai activează în cadrul instanţei supreme. Conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, ea a avut anul trecut venituri de 82,5 mii de lei. Cu toate acestea, a reuşit să-şi achiziţioneze un BMW X3, fabricat în 2009, cu 190 de mii de lei, sumă de două ori mai mare decât veniturile sale declarate.
Familia Serbinov pare să fie pasionată de maşinile producătorului german BMW. Pe lângă faptul că şi-a cumpărat anul trecut un asemenea model de automobil, fiica lui Igor Serbinov şi-a umplut pagina sa de pe o reţea de socializare cu asemenea maşini. La fel a făcut şi Iuliu Serbinov, fiul candidatului.
La rândul său, şi Igor Serbinov conduce un automobil de model BMW, pe care l-a achiziţionat în 2014, fără însă a indica în declaraţia sa de avere mai multe detalii despre maşină. Până în 2014,Igor Serbinov a condus un alt automobil fabricat de nemţii de la BMW.
Apartamentele familiei Garaba şi tranzacţiile soacrei
Iurie Garaba, celălalt adjunct al procurorului general înscris în cursă, indică, împreună cu familia, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, 3 apartamente, de 66 m.p., 51 m.p. şi 29 m.p, achiziţionate, respectiv, în 2003, 2006 şi 2013. Iurie Garaba a trecut în declaraţie şi un garaj cu o suprafaţă de 32 m.p., procurat în 2015. Pe lângă acestea, în ultimii ani, familia Garaba a achiziţionat şi alte apartamente, doar că le-a trecut pe numele Mariei Urmanova, soacra procurorului Iurie Garaba.
Soţii Iurie şi Irina Garaba locuiesc în sect. Râşcani al capitalei, în două apartamente aflate unul lângă altul, de 66 şi, respectiv 29 m.p., care, cel mai probabil, au fost transformate într-o singură locuinţă. Primul apartament, de 66,9 m.p., i-a fost donat Irinei Garaba de către mama sa, în 2007. Celălalt, de 29 m.p., a fost obţinut în 2003, în urma unui contract de schimb. În acelaşi an, soacra procurorului a cumpărat un alt apartament, de 50 m.p., în vecinătate. Tranzacţiile imobiliare ale Mariei Urmanova nu s-au oprit aici. În 2011, pe când avea 64 de ani, aceasta cumpără un alt apartament de 35 m.p., tot în sect. Râşcani al capitalei. Un an mai târziu, în 2012, Maria Urmanova achiziţionează încă un apartament, de 38 m.p., de această dată pe str. Bucureşti.
Terenul fabricii avicole
Fabrica off-shore, administrată de fratele procurorului
Irina, soţia lui Iurie Garaba, este angajată la „Fabrica Avicola Tochile” SRL, de unde a raportat pentru anul 2015 venituri în sumă de 14,4 mii de lei, dar şi în cadrul Reprezentanţei „Martical” LTD, de unde a avut un salariu de 23,9 mii de lei. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că „Fabrica Avicola Tochile” SRL este administrată de Victor Garaba, unul din cei doi fraţi ai candidatului la funcţia de procuror general. SRL-ul are un capital social de 7,1 milioane de lei (!) şi un fondator care se ascunde după un off-shore din Cipru, „Lifaza Limited”. Reprezentanţii Primăriei din s. Sipoteni, r. Călăraşi, acolo unde se află fabrica, ne-au anunţat că aceasta nu funcţionează încă din 2011, an în care a fost privatizată. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de aproape 14 ha, iar conform datelor de la Cadastru, în 2011, terenul şi clădirile fabricii au fost ipotecate pentru un credit de 200 de mii USD firmei „Lascom Trading LLP” din Londra, Marea Britanie. În octombrie 2016, compania a fost dizolvată.
Victor Garaba
Astăzi, firma „Fabrica Avicola Tochile” SRL are adresa juridică pe str. George Călinescu, 2. Acolo am găsit însă doar un oficiu, iar persoana care era acolo ne-a îndemnat să discutăm cu Victor Garaba, care însă a avut telefonul mobil deconectat. Iurie Garaba susţine că nu are legătură nici cu apartamentele cumpărate de soacră şi nici cu fabrica off-shore condusă de fratele său. „Nu am cumpărat eu apartamentele soacrei şi nu eu le-am înregistrat pe numele ei. Las’ să se vadă cine a fost soacra şi de unde le are… Da, fratele este director la acea fabrică. N-am nicio legătură cu ea. Am fost o dată acolo, întâmplător. Nu mă cunoaşte nimeni acolo. Despre fabrică ştiu doar că la acest moment ea nu lucrează”, a menţionat Iurie Garaba.
Garaba şi bătaia din drumul spre mare
Procurorul Iurie Garaba conduce un BMW 525 şi are datorii de 30 de mii de euro şi 5,6 mii USD, contractate în anul 2013. La fel ca şi majoritatea colegilor săi, deşi declară 3 apartamente, Iurie Garaba a beneficiat şi el de apartament social în blocul ridicat de „Basconslux” pentru procurori.
În 2013, Iurie Garaba, fiind preşedintele CSP, a fost implicat într-un incident, soldat cu o bătaie, în care a fost implicat şi un tânăr, Gheorghe Munteanu. A doua zi, subiectul „lua foc”, mai ales după ce Eugen Bordos, procurorul care conducea urmărirea penală pe acest caz, a solicitat eliberarea unui mandat de arest pentru 30 de zile pe numele lui Munteanu. Solicitarea procurorului a fost admisă de judecătorul de instrucţie Ion Morozan, care a eliberat pe numele tânărului un mandat de arest pentru 20 de zile. Atunci, Vlad Roşca, avocatul lui Gheorghe Munteanu, declara pentru ZdG că acesta nu este vinovat, că el doar s-a apărat şi că cel care a provocat scandalul a fost însuşi procurorul. Peste 8 zile, tânărul şi-a schimbat însă discursul, şi-a luat vina asupra sa şi a fost eliberat din arest, iar dosarul, finalizat cu o amendă.
Viorel Morari
Cele 7 automobile declarate de Viorel Morari
Candidatul Viorel Morari, şeful PA, este procuror de 15 ani. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2015, a avut anul trecut un salariu de 127 mii de lei şi venituri de aproape 120 de mii din activităţi didactice sau diurne. Cu 14,4 mii de lei, la „prosperarea” procurorului au contribuit şi părinţii săi. În 2014, de exemplu, Morari declara că părinţii i-au acordat un ajutor material în sumă de 27,7 mii de lei. Şeful PA locuieşte într-un apartament de tip mansardă, cu o suprafaţă de 99,3 m.p., care aparţine părinţilor săi, aşa cum a specificat procurorul într-un interviu pentru ZdG, acordat în luna iunie 2016.
„La momentul intrării în funcţie (de şef al PA) sunt proprietarul unei Skoda Octavia din 2006”, preciza Morari, care a indicat în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015 nu mai puţin de 7 automobile, şase dintre ele fiind cu drept de uz. „În 2015 am declarat alte automobile, printre care Skoda Octavia, Land Rover, Volvo, Skoda Superb şi iar, Skoda Octavia. Acestea sunt automobile pe care le-am folosit, dar ele niciodată nu au fost ale mele. De exemplu, nu am avut automobil sau nu-l foloseam, luam pe vreo săptămână de la cineva o maşină. De exemplu, Volvo XC 90 este al fratelui. Cineva putea să mă vadă la volan şi putea să spună că Morari are automobil, dar nu l-a declarat. Iată de ce am declarat toate maşinile pe care le-am folosit”, preciza procurorul Morari. Până în 2029, candidatul la funcţia de procuror general are de rambursat datorii în sumă de 15 mii de euro şi 15 mii USD, contractate în 2014, cu o rată a dobânzii de 0%.
Părinţi de procuror: Cu două apartamente şi firmă cu capital de milioane
Părinţii candidatului la funcţia de şef al PG sunt proprietarii a două apartamente în Chişinău, unul de 33 m.p., cumpărat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tolstoi, cu o suprafaţă cadastrală de 88,9 m.p., procurat în 2010, în care părinţii procurorului au investit începând cu 2008. Deşi suprafaţa este diferită, cel mai probabil acesta este apartamentul pe care Morari l-a indicat în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate şi în care ar locui. În decembrie 2013, Eugenia Morari, mama lui Viorel Morari, fostă profesoară, a fondat firma „Irarom-Grup”, cu un capital social de 3,9 milioane de lei (!) şi adresa juridică în satul Ţaul, Donduşeni, localitatea de baştină a lui Viorel Morari. Firma deţine o staţie PECO în localitate şi este administrată de Oleg Morari, fratele procurorului. Şi acesta este proprietarul unui apartament în Chişinău, de 49 m.p., cumpărat în 2005.
Viorel Morari este procuror din 2002. În 2013, acesta era şef interimar al PA când a fost demis din această funcţie de Andrei Pântea, proaspăt instalat în funcţia de procuror general interimar. La scurt timp, Pântea a remis şi un demers pe adresa CSP, solicitând iniţierea unei proceduri disciplinare în privinţa lui Morari. În document, Pântea semnala faptul că „la 25 ianuarie 2013 a fost creat un grup de control pentru verificarea activităţii PA pe parcursul anului 2012”, iar în urma verificărilor au fost stabilite mai multe încălcări ale obligaţiilor de serviciu admise de conducerea instituţiei, „la compartimentul conducere şi exercitare a urmăririi penale, reprezentarea acuzării de stat şi respectarea regimului secret”. CSP a respins însă solicitarea lui Pântea. În acea perioadă, şi Morari s-a plâns CSP-ului pe acţiunile lui Pântea, precizând că acesta ar urmări să-i strice imaginea. Nici în acest caz, CSP nu a iniţiat însă o procedură disciplinară.
Maşină cu preţ „de la 37 mii de euro” folosită prin mandat
Candidatul Igor Popa, procurorul mun. Chişinău, locuieşte, împreună cu soţia sa, Ala, într-un apartament de 123 m.p., achiziţionat în 2013, după ce au vândut unul mai mic, în acelaşi an. Anul trecut, soţii Popa au procurat şi o debara de 6 m.p. Soţia procurorului, Ala, care a avut venituri din avocatură de 23,9 mii de lei în 2015, conduce, prin mandat, un automobil de lux, Hyundai Genesis, fabricat în 2015. Preţul unei asemenea maşini începe, în R. Moldova, de la 37 de mii de euro, dar, în funcţie de dotări, poate ajunge să coste şi până la 53 de mii de euro. Procurorul Igor Popa conduce, la rându-i, un Hyundai Santa Fe, fabricat şi cumpărat în 2014. Anul trecut, Igor Popa a avut, din salariu, venituri în sumă de 113,6 mii de lei (10 mii de lei lunar). Alţi 310 mii de lei familia Popa i-a obţinut din vânzarea a două automobile, Toyota Camry şi Mazda 6. Igor Popa este din 1999 în organele Procuraturii. Igor Popa a refuzat să discute cu noi despre maşina pe care o conduce soţia sa, spunându-ne că „nu e maşina mea. Sunaţi-o pe dna Ala Popa şi întrebaţi-o”. Aceasta nu a răspuns la apeluri.
Modelul maşinii pe care o conduce soţia procurorului Igor Popa
Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin. Astfel, Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev au fost urmăriţi penal, iar ulterior, declaraţi nevinovaţi, în mai multe dosare cu iz politic. Igor Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Anterior, pentru ZdG, Igor Popa spunea că nu are „niciun regret” în privinţa dosarelor instrumentate de-a lungul carierei. „Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.
Compensaţii de 877 de mii de lei de la Primărie pentru candidatul Caşu
Ruslan Caşu activează în cadrul Procuraturii sect. Ciocana din Chişinău. Acesta are viza de reşedinţă într-un apartament de 71 m.p. din sect. Ciocana al capitalei, înregistrat pe numele său şi al unei rude. În aceste condiţii, deşi este proprietar de apartament, Ruslan Caşu a obţinut, conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, 877,6 mii de lei de la Primăria mun. Chişinău, în urma unei tranzacţii de împăcare. Acordul a venit după ce, anterior, Curtea Supremă de Justiţie a obligat autorităţile publice locale să asigure familia Caşu cu locuinţă. În 2015, Ruslan Caşu a cheltuit o parte din aceşti bani, cumpărându-şi un apartament cu o suprafaţă de 70 m.p. Candidatul la funcţia de procuror general conduce un Mercedes cumpărat în 2013, dar fabricat în 1994. În 2015, procurorul a avut un salariu lunar de 7,5 mii de lei (90 de mii pe an), iar soţia sa, angajată la Serviciul Stare Civilă Ciocana, un salariu lunar de 3,7 mii de lei (45 de mii pe an).
În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel (CA) Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că procurorul nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară. Acesta, fiind procuror în cadrul Procuraturii de nivelul CA Chişinău, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, aflându-se în concediu de odihnă, a intrat în barul „LGL Karaoke”, situat în mun. Chişinău, str. M. Sadoveanu nr. 24, şi în urma unor dispute cu alţi vizitatori ai localului, a iniţiat un conflict, urmat de solicitarea ajutorului din partea poliţiei.
Deşi, iniţial, Colegiul Disciplinar l-a scos nevinovat, Victor Ababii, şeful Secţiei securitate internă a PG, a atacat decizia Colegiului, precizând că „în cadrul controlului de serviciu, Caşu personal a explicat că 1-a scos forţat din bar pe unul din clienţii de la masa vecină şi că s-au lovit reciproc, iar la sosirea echipajului de poliţie i-a înjurat cu cuvinte necenzurate şi a aruncat în ei cu gentuţa, deoarece ultimii îl filmau fără voia sa”. Totodată, procurorul Caşu i-a dat unei persoane necunoscute numărul de telefon al procurorului general şi 1-a rugat să-i telefoneze. „Comportamentul neadecvat al procurorului Caşu a fost confirmat şi prin declaraţiile cet. Starâş Veaceslav, colaboratorii de poliţie Ciuntu O., Bunduchi V. şi Rotaru I.”, se precizează în hotărârea CSP, care hotăra să-i aplice lui Caşu sancţiunea disciplinară, „mustrare”. Deşi decizia a fost atacată de procuror în judecată, magistraţii i-au respins pretenţiile. În 2015, Ruslan Caşu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru. Ruslan Caşu este procuror din 2004.
Investigaţie realizată de Ziarul de Gardă
Jurnal.md
