Potrivit autorului, în activitatea procuraturii s-a atestat situaţia când o perioadă mai îndelungată de timp funcţia de Procuror General este exercitată prin interimat de prim-adjunctul procurorului general, transmite BizLaw. Totodată, acesta susţine că normele constituţionale nu oferă un răspuns clar care este statutul unui procuror general interimar şi dacă acesta poate exercita atribuţiile în deplinătatea lor, adică să fie membru de drept al CSM, să numească procurorii inferiori etc.

Deşi potrivit art. 122 alin. (2) din Constituţie, din CSM fac parte de drept: preşedintele Curţii Supreme de Justiţiei, ministrul Justiţiei şi procurorul general, CSM nu recunoaşte acest lucru. Eduard Harunjen susţine că prevederi similare se regăsesc în art. 3 al Legii cu privire la CSM.

„CSM nu recunoaşte dreptul procurorului general interimar de a face parte, de drept, din componenţa CSM. Consider că este o abordare eronată şi afectează grav exercitarea efectivă a atribuţiilor de procuror general. Procurorul general interimar trebuie să fie membru al CSM şi să poată numi procurorii inferiori. În caz contrar, ar putea fi blocată, pentru o perioadă, activitatea întregului sistem al procuraturii”, se spune în motivaţia sesizării.

Eduard Harunjen consideră că, dacă interimatul a fost instituit în strictă conformitate cu legea, nu trebuie să existe nicio limitare de atribuţii. În context, el menţionează că, noua Lege a procuraturii a prevăzut expres posibilitatea instituirii interimatului funcţiei de procuror general şi nu a limitat atribuţiile acestuia, mai scrie BizLaw.

Eduard Harunjen asigură interimatul funcţiei din luna martie.

Amintim că, recent, Ministerul Justiţiei a propus un proiect de modificare a componenţei CSM. Acesta prevede excluderea preşedintelui CSJ şi a Procurorului General din componenţa CSM, iar calitatea de membru de drept să rămână doar ministrul Justiţiei.