În ultimii 4 ani, în perioada 2013-2016, în Republica Moldova s-au desfăşurat mai multe alegeri. Unele dintre ele implicau votul popular, altele – cel politic. Chiar dacă instituţiile de drept afirmă că luptă cu corupţia, cu criminalitatea sau cu falsitatea în fiecare zi, cele mai răsunătoare percheziţii în care sunt implicaţi oameni politici sau funcţionari publici au loc în anii când se întâmplă evenimente politice importante.

Ce se întâmplă cu dosarele penale de rezonanţă

Am solicitat recent Procuraturii Anticorupţie să ne informeze cu privire la stadiul actual al cazurilor de corupţie anunţate în public cu mult fast în decursul ultimilor 4 ani.

Anul 2013, an în care premierul Vlad Filat, liderul PLDM, a fost demis din funcţie în urma conflictelor din alianţa majoritară, a început cu percheziţii la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procurorii au deschis mai multe dosare penale pentru comiterea abuzurilor şi actelor de corupere de către înalţi funcţionari de stat. În februarie, ofiţerii CNA împreună cu procurorii anticorupţie au descins la domiciliul şefului Inspectoratului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol, propus pentru această funcţie de PLDM. După opt ore de percheziţii, ofiţerii au ieşit cu două calculatoare ale familiei, iar Vicol a fost reţinut pentru 72 de ore, a transmis Publika.

Dosarul a fost expediat în judecată la 30 mai 2013, iar potrivit Procuraturii Anticorupţie acesta este învinuit de „favorizarea infracţiunii”, abuz de putere şi încălcarea inviolabilităţii vieţii private.

O altă operaţiune de amploare a avut loc pe 22 octombrie, atunci când 32 de angajaţi ai Vămii Leuşeni şi ai Poliţiei de Frontieră au fost reţinuţi. Aceştia erau acuzaţi de luare de mită. În total, CNA a efectuat 80 de percheziţii în birourile, maşinile şi în casele acestora. Procurorii anunţau atunci că au găsit aproape 100.000 de lei ascunşi în tavanul unui birou, iar la domicilii – zeci de mii de euro şi dolari. Şi acest dosar a fost transmis judecătorilor, cei vizaţi fiind învinuiţi de corupere pasivă. Dosarul se află încă pe rol.

Iar la sfârşitul anului, pe 10 decembrie 2013, am fost informaţi despre o operaţiune comună a CNA, PA, SIS şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Angajaţii Penitenciarului nr. 9 erau vizaţi într-un dosar de corupţie, fiind bănuiţi de depăşirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia i-ar fi permis unui deţinut să beneficieze de un regim preferenţial de detenţie – adică îşi continua activitatea de întreprinzător, deşi deplasarea acestuia fără escortă era interzisă. Percheziţiile oamenilor legii au durat toată ziua, după care nu s-a mai aflat nimic despre acest caz. Potrivit PA, după un an şi jumătate de la această operaţiune, pe 30 iunie 2015, şeful administraţiei penitenciarului a fost condamnat de judecători. Acesta a primit pedeapsa minimă, conform articolului 328 din Codul penal: amendă de 300 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii pe termen de 2 ani.

Percheziţii la Primărie, descinderi la Spitalul Republican

În anul 2013 au mai avut loc însă alte reţineri anunţate de CNA şi PA. Spre exemplu, pe 18 februarie, un angajat al Direcţiei juridice a Primăriei Capitalei, Veaceslav Popa, a intrat în vizorul ofiţerilor anticorupţie. Aceştia îl bănuiau că ar fi implicat într-o schemă frauduloasă de înstrăinare a unui teren. Atunci, juristul a fost suspendat din funcţie, iar edilul Capitalei a specificat că acesta va fi dat afară. Procuratura Anticorupţie nu ne-a răspuns cum s-a încheiat (dacă s-a încheiat) acest caz.

De asemenea, pe 19 decembrie 2013, oamenii legii au descins la Spitalul Republican. CNA a percheziţionat biroul şefului interimar al instituţiei, Sergiu Popa, bănuit că a dat în arendă spaţii din spital pentru care ar fi primit pe contul său peste 200.000 de euro. Anchetatorii presupuneau că spaţiile ar fi fost date în arendă pe bani puţini unei firme moldo-germane, care se ocupa cu testarea unor medicamente pe pacienţi, potrivit ProTV. Directorul spitalului a recunoscut că a primit bani, dar că remunerarea a fost legală. Nici despre acest dosar nu am primit vreo noutate.

În 2014 un dosar a fost clasat

Anul 2014 a continuat cu alte percheziţii la FISC. Potrivit procurorului anticorupţie, Viorel Morari, acestea s-au încheiat cu expedierea dosarului în judecată două luni mai târziu, pe 17 aprilie. În total, trei persoane sunt învinuite de corupere pasivă şi corupere activă.

De fapt, 2014 a fost de asemenea un an electoral, politicienii pregătindu-se de campania pentru alegeri parlamentare, care au avut loc pe 30 noiembrie. Până în vară nu s-a întâmplat nimic notabil la nivel de acte de corupţie în rândul funcţionarilor. Pe 12 iunie însă CNA ne-a anunţat că împreună cu Procuratura Anticorupţie a efectuat percheziţii la Direcţia Arhitectură, Urbanism şi  Relaţii Funciare a Primăriei. A fost vizat Nicolae Creciun, şeful Relaţii Funciare din cadrul Direcţiei. În răspunsul Procuraturii Anticorupţie pentru moldNova nu se menţionează ce s-a mai întâmplat cu acest caz.

În schimb, dosarul penal în care administraţia Pieţei Centrale din Capitală era bănuită de acte de corupţie, despre care am aflat în cadrul percheziţiilor de pe 9 iulie, a fost clasat. „Este vorba despre un dosar de corupţie şi despre colectarea de plăţi neoficiale sau suplimentare de la comercianţii de la Piaţa Centrală. Dosarul a fost pornit pe fapt în care sunt vizaţi factori de decizie ai administraţiei Pieţei”, a explicat atunci purtătorul de cuvânt al CNA, Angela Starinschi. Procurorii n-au mai găsit însă elementul infracţiunii, deoarece dosarul a fost clasat în acest an, tot în luna iulie.

Corupţie în ţară şi în Capitală

În luna octombrie, percheziţiile oamenilor legii au zguduit întreaga ţară. Ofiţerii CNA au desfăşurat o acţiune amplă într-un dosar de corupere împreună cu Batalionul cu destinaţie specială „Fulger”. Nu a fost clar ce au urmărit oamenii legii, însă infractorii au fost urmăriţi pentru corupere pasivă şi exces de putere. Dosarul a fost expediat în judecată.

Peste 2 luni au urmat alte 13 percheziţii, de data aceasta în Capitală. Un judecător şi angajaţi ai instanţelor de judecată erau vizaţi într-un dosar penal, fiind acuzaţi de fals în acte publice şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Au fost reţinute mai multe persoane. Procuratura Anticorupţie precizează că dosarul a fost expediat în judecată exact peste un an, în octombrie 2015.

La sfârşitul anului, pe 23 decembrie, siteurile de ştiri anunţau despre reţinerea şefului postului vamal Giurgiuleşti şi a unui om de afaceri din Chişinău. Bărbaţii au fost audiaţi în cadrul unui dosar de corupţie. Şeful Direcţiei Urmărire Penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, a spus că oamenii legii s-au autosesizat, iar peste 20 de persoane angajate ale CNA au participat la reţinere. Acest dosar se află în prezent în judecată, cei vizaţi fiind acuzaţi de eschivarea de la achitarea plăţilor vamale.

Percheziţii la casa lui Shor şi la IPTEH

Anul 2015 a fost anul celei mai răsunătoare reţineri din istoria Republicii Moldova şi, totodată, a celei mai răsunătoare condamnări – fostul premier Vlad Filat a ajuns după gratii.

Până la aceasta, am aflat că ofiţerii anticorupţie au efectuat percheziţii la domiciliul omului de afaceri Ilan Shor fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii de Economii şi actual primar de Orhei, precum şi în mai multe birouri din centrul IPTEH. Percheziţiile respective au rămas fără un rezultat clar pentru public. Se presupune doar că are legătură cu dosarul Shor, dar nu se ştie nici cine au fost vizaţi, nici ce au găsit procurorii în acele birouri, nici despre ce cauză penală este vorba. Cert este că, potrivit răspunsului PA, procurorii au deschis o cauză penală pentru spălare de bani şi abuz de serviciu, iar aceasta se află încă în procedură.

În luna aprilie am fost martorii unui nou eveniment de amploare: 15 funcţionari din sistemul Sănătăţii şi un om de afaceri au fost reţinuţi concomitent pentru participarea în trucarea unor licitaţii publice cu privire la achiziţionarea dispozitivelor medicale. Toate cele 16 persoane, printre care se găsea fostul ministru al Sănătăţii Andrei Usatîi, au primit mandate de arestare. Atunci, oamenii legii au anunţat că au efectuat percheziţii la mai multe bănci din Capitală şi că au depistat, în total, în casetele de depozit ce ar aparţine unor persoane reţinute în acest dosar  sume de 190.800 de euro, 51.200 de dolari, 60.000 de lei, toate în numerar. Banii au fost anexaţi la materialele dosarului. Aceştia au fost acuzaţi de exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu şi escrocherie. Potrivit lui Viorel Morari, dosarul licitaţiilor trucate se află în judecată, precizând într-o discuţie telefonică că ar exista şi o condamnare.

În anul 2015 au mai avut loc percheziţii de amploare:

– la Registru: Şapte persoane au fost reţinute pentru comiterea unor abuzuri la eliberarea paşapoartelor – şeful-interimar al Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei din Comrat, şeful Secţiei Cetăţenie, şeful-adjunct al Secţiei control şi eliberarea paşapoartelor, un angajat al Biroului Migraţie şi Azil, dar şi doi intermediari. La CNA a fost escortat şi un şef de secţie de la Biroul Migraţie şi Azil.

– la Moldovagaz şi Chişinău-gaz: Procurorii căutau probe în cazul unei scheme de spălare de bani. Oamenii legii le-au căutat şi la domiciliile şefilor acestor întreprinderi, inclusiv la preşedintele Moldovagaz, Aleksandr Gusev. După percheziţii, procurorii au anunţat că au pornit două cauze penale împotriva celor două companii.

– la Inspectoratul de Poliţie de la Botanica: Procurorii au descins în biroul Antidrog, în cadrul unui dosar de corupţie în care ar fi implicaţi mai mulţi poliţişti.

Aceste cazuri rămân la fel în arhiva siteurilor de ştiri şi în sertarele procurorilor.

Percheziţii, una după alta

În vara anului 2015, înainte de alegerile locale generale, au mai atras atenţia două cazuri de ilegalitate anunţate de CNA şi PA. Pe 3 iunie, ofiţerii anticorupţie au apărut la sediul Primăriei Băcioi, pentru a efectua percheziţii în biroul primarului degrevat Vitalie Şalari, după care au mers şi la domiciliul acestuia. De fapt, descinderile ar fi fost efectuate în cadrul unui dosar penal iniţiat în anul 2012. Alesul local era suspectat că ar fi pretins de la un localnic nişte terenuri în schimbul semnării unui act de recepţie finală a unei construcţii. Vitalie Şalari l-a acuzat pe deputatul Constantin Ţuţu că ar fi dat ordin pentru aceste percheziţii. Potrivit Procuraturii Anticorupţie, Şalari ar putea fi acuzat de abuz de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, însă cauza penală se află deocamdată în procedură la Centrul Naţional Anticorupţie.

A doua zi, pe 4 iunie 2015, au avut loc percheziţii la domiciliul şefului de atunci al Agenţiei pentru Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA), Petru Maleru. Presa a scris că dosarul a fost deschis pe faptul abuzului de serviciu în acordarea subvenţiilor pentru agricultori pentru cumpărarea tehnicii mecanizate (tractoare). „În cadrul dosarului s-au efectuat mai multe acţiuni, inclusiv percheziţii la domiciliul şefului AIPA care, deocamdată, însă, nu are statut procesual în acest caz”, a explicat atunci pentru Realitatea.md ofiţerul de presă al CNA, Angela Starinschi. Astăzi, acest dosar se află la Procuratura Generală, a confirmat Viorel Morari.

Identificarea corupţilor continuă

Anul acesta percheziţiile efectuate au vizat persoane din diverse domenii. De exemplu, pe 25 mai 2016 după gratii a ajuns viceprimarul Chişinăului, Vladimir Coteţ, şi arhitectul interimar al Capitalei Radu Blaj. Oamenii legii au efectuat percheziţii de amploare la birourile şi domiciliile mai multor funcţionari ai Primăriei. Învinuiţii din dosarul penal pornit de procurori ar fi încălcat patru articole din Codul penal: 324 (corupere pasivă), 326 (trafic de influenţă), 328 (Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) şi 332 (falsul în acte publice). În prezent, dosarul se află în judecată.

Primăria municipiului Chişinău s-a aflat şi ea în atenţia oamenilor legii. În vară, au urmat percheziţii la un centru de BAC din Capitală: un profesor şi o secretară au fost reţinuţi după ce ar fi estorcat 2.700 de euro de la elevi. Recent, Procuratura Anticorupţie a anunţat că despre finalizarea urmăririi penale şi expedierea în instanţa de judecată a cauzei penale. Învinuitele sunt cercetate în stare de libertate, iar dacă vor fi recunoscute vinovate riscă până la 6 ani de închisoare.

Tot în vară au avut loc alte trei cercetări ale procurorilor anticorupţie. Pe 18 iunie aceştia, alături de ofiţerii CNA şi SIS, au descins la sediul Serviciului protecţie internă şi anticorupţie (SPIA) al MAI, precum şi la domiciliul mai multor angajaţi. La începutul percheziţiilor procurorii încă nu ştiau sigur dacă vor reţine pe cineva. Anterior, percheziţii la SPIA au mai avut loc şi în lunile aprilie şi mai. Procuratura Anticorupţie a precizat însă că dosarul în care este descris cazul din 18 iunie a fost deschis pentru corupere pasivă şi exces de putere, iar pe 30 mai 2016 a fost expediat în judecată.

Pe 21 iunie în vizorul CNA au intrat angajaţii Serviciului Tehnologii Informaţionale al MAI, iar pe 25 iulie au fost efectuate percheziţii la sediile Victoriabank, Moldindconbank şi Moldova Agroindbank, dar şi al companiei de asigurări Asito. Acţiunile s-au desfăşurat în cadrul furtului de la Banca de Economii a Moldovei, a declarat procurorul şef anticorupţie, Viorel Morari, în cadrul unei conferinţe de presă. „Necesitatea efectuării acţiunilor de urmărire penală a rezidat în identificarea documentelor, contractelor ce au importanţă pentru buna desfăşurare a urmăririi penale şi stabilirea legăturii lui Veaceslav Platon în delapidarea banilor de la BEM”, a mai explicat procurorul.

Nici despre aceste cazuri nu cunoaştem în ce stadiu sunt, deoarece nu se găsesc în răspunsul Procuraturii Anticorupţie.

Luna trecută, pe 30 septembrie, am urmărit ultima operaţiune de amploare în ordine cronologică desfăşurată la posturile vamale Tudora şi Palanca de către ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie. Cei 28 de angajaţi reţinuţi sunt bănuiţi de corupere pasivă, iar dosarul încă este pe masa procurorilor.

Precizăm că cele mai multe din acţiunile oamenilor legii s-au desfăşurat în zilele de joi şi vineri.