Valeriu Catan este inspector-judecător în cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din anul 2009. Anterior, acesta a activat în mai multe instituţii publice, în calitate de jurist şi şef al Serviciului verificare şi control al ÎS Cadastru, şef adjunct al Secţiei lupta cu contrabanda din cadrul Vămii Chişinău, dar şi ajutor al procurorului sect. Centru între anii 1997 — 1999.
Imobilul de lux, evaluat la 5 milioane de lei
În august 2010, la un an şi şase luni de la numirea în funcţia de inspector-judecător, Valeriu Catan împreună cu soţia sa, Carolina, cumpără un teren cu o construcţie nefinalizată în mun. Chişinău. Peste o lună, acesta obţine autorizaţie de construcţie şi ridică un imobil cu două niveluri, care costă astăzi, la preţul de piaţă, conform estimărilor experţilor imobiliari, aproximativ 5 milioane de lei. În noiembrie 2012, Valeriu Catan înstrăinează imobilul copiilor săi minori. Unul avea atunci 3 ani, iar altul, 10. În curtea casei are un bazin, gazon verde, dar şi un garaj. Deşi în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate Valeriu Catan scrie că locuinţa ar avea doar 97,4 m.p., în realitate, aceasta are o suprafaţă cel puţin de două ori mai mare.
Începând cu anul 2012, an în care au terminat construcţia imobilului, soţii Catan declară venituri modeste. Astfel, în 2012, aceştia indică venituri din salariul şi bursa copilului de 220 mii de lei (aproximativ 18 mii de lei lunar), în 2013 – de 270 mii de lei (22,5 mii pe lună), iar în 2014 – de 371 mii de lei (30,9 mii de lei lunar).
Împrumuturi de zeci de mii de euro de la tatăl ministru şi soacra pensionară
În 2010 şi 2011, în perioada în care îşi ridica imobilul de lux, Valeriu Catan declară că a contractat şi trei împrumuturi în sumă totală de 60 de mii de euro prin contracte verbale, fără termen şi fără dobândă. Cei care l-au ajutat cu aceste împrumuturi, care depăşesc cu mult veniturile anuale ale familiei sale, sunt părinţii. Astfel, în 2010, Victor Catan, care era atunci ministru de Interne în Guvernul Filat şi care este tatăl lui Valeriu Catan, împreună cu Margareta, soţia sa, i-au împrumutat fiului lor 25 de mii de euro. Alţi 20 de mii de euro au fost împrumutaţi de la Teodora Buceaţchi, soacra inspectorului-judecător. În 2012, ea avea 64 de ani. Alţi 15 mii de euro familia Catan i-a împrumutat de la Alexandrina Buceaţchi, cumnata funcţionarului, respectiv, sora soţiei acestuia. Alexandrina deţine ½ dintr-un alt imobil din Chişinău, obţinut în urma unei licitaţii din anul 2011.
Soţii Catan mai deţin două terenuri intravilane, cele de pe lângă casa de locuit, iar până anul trecut au fost şi proprietarii unui apartament de aproape 80 m.p. din sect. Botanica al capitalei. Totodată, Carolina Catan este fondatoare, din anul 2014, deţinând 70% din capitalul social, la firma „BDA Business Development Agency”. Aceasta este şi directoare executivă la Asociaţia Obştească „BDA” – Asociaţia pentru Dezvoltarea Businessului, dar şi administratoare la o întreprindere individuală care îi poartă numele. În ultimii ani, Carolina Catan, aşa cum a indicat şi soţul său în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, a avut venituri şi de la firmele „Veritrans Plus” şi „Trans-Standard”, fiind membră în Consiliile de Administraţie ale acestora. Despre cele două SRL-uri, care deţin laboratoare de verificare a conformităţii produselor, controlate de omul de afaceri Vasile Zetia (care este socrul lui Alexandr Gusev, preşedintele Consiliului de Administraţie al Moldova-Gaz), ZdG a scris că au contracte de milioane cu Moldova-Gaz pentru certificarea produselor companiei, inclusiv a contoarelor. Victor Catan, socrul Carolinei şi tatăl lui Valeriu Catan, este preşedintele Asociaţiei Patronale în Domeniul conformităţii produselor, apărând la mai multe evenimente alături de Vasile Zetia, inclusiv în fotografii de grup cu angajaţii celor două laboratoare.
Catan şi dosarul de 14 milioane
Valeriu Catan a obţinut un al doilea mandat de inspector-judecător în cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângă CSM în 2013, după ce CSM l-a declarat învingător într-o luptă cu alţi 4 pretendenţi: colega sa, Valentina Colesnic, Vasile Ignat, judecător în demisie, Lilia Pavalache, juristă la „Red Union Fenosa”, şi avocata Tatiana Chiriac. În ultimii ani, prin deciziile pe care le-a luat, Valeriu Catan a devenit „salvatorul” mai multor judecători implicaţi în diverse scandaluri.
Astfel, prin raportul său din 26 august 2015, Valeriu Catan a apreciat ca fiind neîntemeiat dezacordul Ministerului Finanţelor (MF) cu hotărârea judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria sect. Centru, Chişinău, din 16 iulie 2014 şi decizia judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Iulia Sârcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, din 22 aprilie 2015, prin care statul urma să achite firmei „Basconslux” peste 14 milioane de lei după ce ar fi efectuat lucrări de demolare a Stadionului Republican. Prin constatările Completului de Admisibilitate din 12 februarie 2016, s-a admis contestaţia depusă de MF şi s-a casat decizia lui Valeriu Catan, iar cauza disciplinară a fost transmisă la examinare Plenului Colegiului Disciplinar al CSM. Colegiul a clasat cauza în privinţa lui Bivol pentru expirarea termenului de prescripţie, dar a constatat în acţiunile judecătorilor CSJ, Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat şi Ion Druţă, abatere disciplinară, aplicându-le „mustrare”. Catan însă, care teoretic are rolul de a acuza magistraţii, a contestat decizia prin care judecătorii au fost pedepsiţi pentru mai multe încălcări comise în examinarea dosarului, astfel că CSM, în iulie 2016, a decis încetarea procedurii disciplinare în privinţa acestora.
Alte „păcate” ale inspectorului-judecător Catan
Prin deciziile aceluiaşi inspector-judecător din februarie-martie 2016 a scăpat de pedeapsă disciplinară şi Ion Ţurcan, fostul preşedinte al Judecătoriei sect. Centru, mun. Chişinău, care, arătau datele SIS, a primit mai multe privilegii, inclusiv o armă de vânătoare, în perioada când examina un dosar ce viza persoana care i-ar fi făcut acele cadouri. Pe acest dosar, Catan a fost investigat şi de CNI, după ce SIS a reclamat un eventual conflict de interese, însă instituţia nu a depistat încălcări.
Tot Valeriu Catan a ţinut să-i ia apărarea judecătoarei Maria Iftodi, care, într-o hotărâre emisă în mai 2015, a făcut trimitere la decretul semnat de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, prin care era anexată peninsula Crimeea, recunoscând practic alipirea ei, deşi autorităţile nu au făcut acest lucru. Totuşi, chiar dacă a fost apărată de inspectorul-judecător, magistrata a fost pedepsită disciplinar de către membrii CSM.
Conform raportului Inspecţiei Judiciare pentru anul 2015, lui Valeriu Catan i-au fost repartizate 131 de petiţii (cele mai multe dintre toţi cei 6 inspectori care au activat), toate fiind examinate. Totodată, acesta a respins 394 de sesizări, a restituit alte 42, întocmind rapoarte în 37 de cazuri. În 3 cazuri, completul de admisibilitate a admis rapoartele inspectorului-judecător, în alte 12 cazuri le-a respins, 22 de cazuri fiind încă în examinare.
Despre casă:
„Banii pentru casă au fost obţinuţi până în 2009, când eu am venit la CSM. N-are nimic serviciul cu construcţia ei. Eu am vândut apartamentul, am vândut mai multe bunuri pe care le-am avut înainte de a intra în funcţie. Eu am construit casa din surse împrumutate. Terenul e al nănaşului, şi el până acum aşteaptă să mă achit cu el. Aici nu au fost bani daţi… Ei au fost la mine când eu am intrat în funcţie. Nu merge vorba că eu am făcut un leu măcar ilegal. Am şi împrumutat bani ca să termin construcţia. Şi aşa şi am rămas dator. Sunt de la părinţi, socri. Cred că nu o să-i mai ceară…”.
Despre dosarele examinate:
„În privinţa judecătorilor care au examinat dosarul privind Stadionul Republican pot să vă spun că în acest caz este vorba despre puterea lucrului judecat, pentru care R. Moldova nu o dată a fost sancţionată pentru că noi nu-l respectăm. Puterea judecătorească e o putere ireproşabilă, stabilită de Constituţie, şi dacă este un act de justiţie irevocabil, el are putere de lege şi e obligatoriu pentru toţi. Nu putem să ne ştergem picioarele de o hotărâre irevocabilă. În cazul dlui Ţurcan, pot să vă spun că informaţia a fost discutată în CSM încă din 2012 şi faptul că SIS-ul din 2012 tot scrie şi scrie despre Vînaga, deja a 3-a sau a 4-a oară… Procedura este tardivă. Asta este problema. Sunt invocate chestiuni tardive. Plus că SIS-ul a zis că nu răspunde de probele pe care le prezintă. E contradictoriu. Mai mult ca atât, pe acest caz a fost ordonanţa procurorilor de a nu începe urmărirea penală în privinţa lui Ţurcan. Asta a fost de bază pentru noi. Judecătorul a cumpărat acea armă ca persoană fizică. Ei tot au drepturi. Arma a fost procurată peste vreo 11 luni de la examinarea dosarului. Totodată, judecătorul a emis o ordonanţă, care se emite în baza documentelor, astfel că el nu a văzut pe niciuna din părţi”.
Jurnal.md
