„Chiar dacă guvernarea şi-a asumat în faţa cetăţenilor şi a partenerilor de dezvoltare să selecteze procurorul general conform noii legi, nu este clar care sunt intenţiile guvernării şi de ce concursul a fost lansat acum. Constituţia nu a fost modificată încă, astfel ca procurorul general să fie numit de preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Guvernarea s-a îngrijit ca modificarea Constituţiei să se poată face doar după 3 noiembrie, adică după primul tur al alegerilor prezidenţiale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit liderului PAS, actuala componenţă a Consiliului Superior al Procurorilor nu este cea mai indicată să selecteze candidatul pentru funcţia de procuror general.

„Ne întrebăm cum cu oameni care au admis consolidarea acestui sistem corupt se poate face demolarea aceluiaşi sistem. Am văzut deja primele pseudo realizări ale acestui Consiliu Superior al Procurorilor. În două funcţii cheie, cea de preşedinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor şi cea de preşedinte al Colegiului de evaluarea a performanţelor procurorilor au fost selectate persoane despre care presa independentă a scris că au dosare dubioase. Au gestionat dosare împotriva oponenţilor politici pe timpul guvernării comuniste. Unul dintre ei a semnat mai multe demersuri pentru judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Altul a instrumentat un dosar urmare a căruia RM a fost condamnată la CEDO şi l-a scos de sub urmărire penală pe fostul ministrul de Interne, Gheorghe Papuc”, a adăugat Maia Sandu.

Consiliul Superior al Procurorilor a anunţat pe 22 septembrie concursul de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general. Funcţia a rămas vacantă după ce fostul şef al Procuraturii Generale, Corneliu Gurin, şi-a dat demisia în februarie 2016. 

Conform noii legi, procurorul general nu va mai fi numit de Parlament, la propunerea preşedintelui legislativului, ci de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Această modificare intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei, în care este indicat faptul că această competenţă îi revine legislativului. Modificarea urma să fie făcută după intrarea în vigoare a legii, fapt care nu s-a mai întâmplat.