Un studiu publicat de revista americană ''Science'' explică, pentru prima dată, cum Zika a devenit o ameninţare pentru sănătatea publică la nivel mondial.

La originea gravelor malformaţii congenitale ar fi o mutaţie, survenită probabil în 2013, într-una dintre proteinele virusului, denumită pRM, potrivit cercetării.

Această schimbare a făcut ca virusul să aibă un potenţial mai mare de a omorî celulele cerebrale în dezvoltare la şoareci sau la om, au arătat experimentele.

Mutaţia, denumită S139N, face parte din ''numeroasele transformări'' prin care a trecut genomul virusului între 2010 şi 2016, potrivit studiului.

Identificat pentru prima dată în 1947, în Uganda, la o maimuţă, Zika se află la originea mai multor boli infecţioase care afectează populaţia din mai multe ţări africane şi asiatice începând din anii 1970.

Primele epidemii au fost înregistrate în 2007, în Micronezia, apoi în 2013-2014, în Polinezia Franceză. În 2015, tulpini localizate în ţările asiatice s-au manifestat în Brazilia şi în mai multe ţări de pe continentul american.

În prezent, virusul a afectat 84 de ţări. Se transmite prin înţepături de ţânţari sau prin raporturi sexuale şi este periculos în special în cazul femeilor însărcinate.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a retras în noiembrie 2016 alerta pentru virusul Zika, responsabil pentru grave anomalii cerebrale la nou-născuţi.

Mai multe zeci de vaccinuri sunt în prezent în faza de test, dar niciunul nu va fi disponibil înainte de 2020, potrivit OMS.