Aceşti cercetători au expus zilnic celule din plămânul uman unei forme lichide de tutun timp de 15 luni, ceea ce ar putea echivala cu situaţia în care o persoană fumează timp de 20 până la 30 de ani unul până la două pachete de ţigări pe zi.

După circa zece zile, ei au observat schimbări genetice în celule, care după 15 luni le predispuneau mai mult la apariţia unui cancer.

"Când fumăm, acumulăm schimbări genetice care, credem noi, sporesc riscurile de a provoca mutaţii responsabile de o tumoare", a spus Stephen Baylin, co-director al programului de biologie a cancerului la facultatea de medicină a universităţii americane Johns Hopkins, unul dintre principalii autori ai studiului.

"Nefumătorii prezintă risc foarte scăzut de cancer pulmonar", a spus el.

Aceste anomalii genetice dezactivează literal gene multiple care sunt necesare pentru a proteja celulele normale ale plămânului împotriva cancerului, explică oamenii de ştiinţă.

Dar aceste schimbări genetice nu provoacă mutaţii ale ADN-ului, ceea ce sugerează că persoanele care se lasă de fumat îşi sporesc şansele de a nu avea cancer.

"Acest studiu ne face să credem că este posibil, poate, să inversăm aceste schimbări ale ADN-ului, mai uşor reversibile decât mutaţiile, la fumătorii care se lasă de fumat destul de devreme", a afirmat Michelle Vaz, cercetătoare în cadrul facultăţii de medicină Johns Hopkins, una dintre coautorii studiului.

Oamenii de ştiinţă atrag atenţia asupra faptului că modelul de cercetare în laborator nu reproduce exact ceea ce se întâmplă la persoanele care fumează timp de mulţi ani.

Însă, potrivit acestora, studiul este un prim pas în înţelegerea proceselor epigenetice care s-ar putea produce la începutul transformării celulelor sănătoase într-un cancer pulmonar.

Cercetătorii mai subliniază şi faptul că nu ştiu dacă modelul lor de cercetare se poate aplica persoanelor care fumează ţigări electronice sau alte forme de tutun, notează AFP.