Structura stratificată descoperită în acest bazin (Gale Crater) indică prezenţa diferenţelor fizice şi chimice semnificative între apa adâncă şi apa de suprafaţă. Aceasta din urmă era mai bogată în oxidanţi, scrie Science Daily.

Roger Wiens, savant la Los Alamos National Laboratory şi coautor al acestui studiu publicat recent în jurnalul Science, a precizat că, „în unele părţi ale lacului şi în anumite perioade, apa avea mai mult oxigen. Acest lucru contează pentru că afectează ce minerale sunt depozitate în sedimente şi de asemenea pentru că oxigenul este important pentru viaţă”.

Joel Hurowitz de la Stony Brook University, conducătorul acestui studiu, a dezvăluit că „existau medii foarte diferite  care coexistau în acelaşi lac. Tipul de stratificare al oxidării este o trăsătură comună a lacurilor de pe Pământ, iar acum o găsim pe Marte. Această diversitate în lacul marţian ar fi furnizat oportunităţi multiple pentru diferite tipuri de microbi de a se dezvolta”.

Încă nu se ştie dacă Marte a avut viaţă, dar căutarea semnelor vieţii presupune reconstituirea mediului pentru a determina capacitatea acestuia de a susţine viaţa.