Mitul că stângacii sunt mai „talentaţi” decât dreptacii are o istorie îndelungată. Leonardo da Vinci a fost stângaci. La fel au fost şi Mark Twain, Mozart, Marie Curie, Nicola Tesla şi Aristotel. Exemple sunt şi în prezent: fostul preşedinte american Barack Obama este stângaci, la fel ca fondatorul Microsoft Bill Gates sau fotbalistul Lionel Messi. Potrivit studiului IFL, există o legătură strânsă între mâna cu care scriem şi capacitatea de a rezolva exerciţii de matematică.

„Stângacii prezintă o emisferă dreaptă a creierului mai dezvoltată, care este specializată pentru procese precum raţionamentul spaţial şi abilitatea de a roti reprezentările mentale ale diverselor obiecte”, se arată în studiul citat.

De asemenea, corpus callosum - pachetul de celule nervoase care leagă cele două emisfere cerebrale - tinde să fie mai mare la stângaci. Acest lucru sugerează că unii stângaci au o conectivitate îmbunătăţită între cele două emisfere şi, prin urmare, o procesare superioară a informaţiilor. Aceste particularităţi ar putea fi motivul pentru care stângaci par să aibă un „avantaj” în mai multe profesii şi arte. De exemplu, aceştia sunt majoritari printre muzicieni, artişti creativi, arhitecţi şi jucători de şah - procesarea eficientă a informaţiilor şi abilităţile spaţiale superioare sunt esenţiale în toate aceste activităţi.

Capacitatea de a rezolva exerciţii de matematică

Peste 2.300 de elevi de gimnaziu şi liceu au participat la studiul IFL Science. Pentru a obţine rezultate cât mai bune aceştia au fost supuşi unor experimente care au variat în ceea ce priveşte tipul şi dificultatea sarcinilor matematice. Pentru a asigura comparabilitatea, a fost folosit acelaşi chestionar - Inventarul Edinburgh - pentru a evalua performanţa în toate experimentele. Chestionarul cere oamenilor să precizeze cu ce mână preferă să scrie, să deseneze, să arunce, să perie dinţii, etc. - este mai degrabă o scalare a rezultatelor decât o împărţire stângaci/dreptaci.

Rezultatele arată că stângacii au depăşit restul eşantionului atunci când sarcinile au implicat rezolvarea problemelor dificile, cum ar fi asocierea funcţiilor matematice cu un anumit set de date. Acest tipar de rezultate a fost deosebit de clar la adolescenţii de sex masculin. Dimpotrivă, atunci când sarcina nu era atât de solicitantă, cum ar fi calculele simple, nu a existat nici o diferenţă între stânga şi dreapta. De asemenea, s-a descoperit că dreptacii nu au executat toate experimentele.