Viziunea lui Musk despre o planetă Marte locuită de oameni se bazează pe un combo rachetă-navetă spaţială conceput de SpaceX sub denumirea Interplanetary Transport System (ITS). Atât racheta cât şi naveta vor fi echipate cu noile motoare Raptor, aflate încă în faza de dezvoltare, motoare despre care Elon Musk susţine că vor fi de aproximativ trei ori mai puternice decât motoarele Merlin care propulsează rachetele Falcon 9 aparţinând SpaceX.

Racheta portantă a sistemului ITS va fi propulsată de nu mai puţin de 42 (!) motoare Raptor şi se va impune astfel, de departe, drept cea mai puternică rachetă din istoria explorărilor spaţiale. O astfel de rachetă va putea transporta în spaţiu o încărcătură maximă de 330 de tone şi până la 600 de tone într-o variantă ulterioară, îmbunătăţită. Spre comparaţie, celebra racheta Saturn V, aparţinând NASA, care i-a propulsat pe primii astronauţi spre Lună, nu putea ridica de la sol "decât" 150 de tone.

Rachetele din cadrul sistemului de transport ITS vor avea doar rolul de a transporta naveta ITS pe orbita circumterestră, de unde îşi va începe drumul spre Planeta Roşie. După ce îşi vor încheia misiunea, aproximativ 20 de minute mai târziu, rachetele vor ateriza controlat, la punct fix. Iar atunci când spune că aterizarea va fi la "punct fix", Musk nu exagerează deloc. Bazându-se pe îmbunătăţirea performanţelor privind recuperarea primelor trepte ale rachetelor Falcon 9, Musk susţine că puternica rachetă ITS va putea să aterizeze direct pe rampa de lansare de unde a pornit în misiune.

O altă calitate extraordinară a rachetelor ITS va fi timpul foarte îndelungat de operare. Fiecare astfel de rachetă va putea efectua cel puţin 1.000 de misiuni. Rachetele vor transporta mai multe navete şi rezervoare de combustibil pe orbita circumterestră. Aceste navete vor rămâne pe orbită până când Terra se va alinia corespunzător cu planeta Marte, pentru o durată cât mai scurtă a călătoriei (aliniere care se produce o dată la 26 de luni) şi apoi vor pleca toate spre destinaţie.

Viziunea lui Musk anunţă o flotilă de cel puţin 1.000 de navete spaţiale ITS, fiecare cu un echipaj de 100 de oameni, care va părăsi orbita Pământului la fiecare 26 de luni. Astfel, am putea ca în interval de timp de 50 până la 100 de ani să transportăm 1 milion de oameni pe Marte.

Navetele nu vor rămâne pe orbita lui Marte. După ce vor transporta echipajele de colonişti, acestea se vor întoarce pe Pământ. Propulsia unei navete ITS va fi asigurată de un cluster de 9 motoare Raptor, iar combustibilul pe bază de metan folosit pentru drumul de întoarcere va fi produs chiar pe Marte. Fiecare astfel de navetă va putea efectua între 12 şi 15 misiuni în spaţiu înainte de a fi scoasă din folosinţă.

Reutilizarea elementelor ITS reprezintă cheia rentabilizării procesului de colonizare a planetei Marte. Caracterul reutilizabil al rachetelor portante şi al navetelor, alături de alte măsuri — precum alimentarea cu combustibili a navetelor direct pe orbita terestră şi apoi realimentarea lor pentru drumul înapoi cu combustibili produşi pe Marte — ar putea reduce costul de călătorie pentru un singur colonist până la aproximativ 200.000 de dolari (faţă de costurile estimate la 10 miliarde de dolari pentru un singur astronaut dacă sunt folosite sistemele convenţionale de zbor cosmic).

În timp, costurile unei călătorii spre Marte pentru un astronaut ar putea scădea până la 100.000 de dolari, conform lui Musk. Reducerea costurilor va fi un factor-cheie în instalarea unei colonii pe Marte, a insistat antreprenorul. "Nu se poate crea o civilizaţie de sine stătătoare pe Marte, dacă preţul biletului costă 10 miliarde de dolari de persoană".

"Finanţarea acestui efort va fi o provocare" şi vor fi necesare parteneriate public-privat pentru a face posibil acest lucru, a spus Musk. "Pe măsură ce arătăm că acest vis nu este doar un vis, ci poate fi făcut să devină real, sprijinul va deveni cu timpul un bulgăre de zăpadă", a afirmat antreprenorul, adăugând că va folosi şi "active personale", pentru a ajuta la finanţarea proiectului. Averea sa netă este în prezent de aproximativ 8,6 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Bloomberg.

Conform lui Musk, dacă totul va merge bine, primele navete ITS cu colonişti ar putea porni spre Marte în aproximativ 10 ani. Însă succesul este departe de a fi garantat. "Nu avem cum să nu recunoaştem că există un nivel uriaş de risc. Iar preţul nu va fi deloc modest. Există posibilitatea unui eşec, dar vom face tot ce ne va sta în putinţă să reuşim", a subliniat vizionarul CEO al companiei SpaceX.

Iar scurta, dar plina de evenimente, istorie a companiei SpaceX demonstrează că până şi cele mai mici şanse de reuşită pot fi exploatate cu succes. "Cred că avem poate 10% şanse de succes de a face ceea ce ne-am propus — chiar şi de a lansa o singură rachetă pe orbită, ca să nu mai vorbesc de a ajunge mai departe de atât şi de a lua în serios proiectul Marte", susţinea Elon Musk în 2002, pe când punea bazele companiei SpaceX.

Miliardarul născut în Africa de Sud, care este şi directorul general al producătorului de automobile electrice Tesla Motors Inc., a fondat Space Exploration Technologies Corp în 2002, cu obiectivul de a trimite oameni pe alte planete. SpaceX construieşte rachete la sediul său din Hawthorne, California. Compania câştigă bani din contractele de lansare a sateliţilor comerciali precum şi din misiuni de zbor pentru NASA şi armata SUA.

Musk nu este singurul care şi-a propus să ajungă pe Marte, dar calendarul său este mult mai ambiţios. Administraţia Naţională Aeronautică şi Spaţială (NASA) are propriul program, numit ''Journey to Mars'', ce prevede trimiterea de astronauţi americani pe Planeta Roşie în anii 2030. Lockheed Martin Corp are un contract cu NASA pentru a construi Orion, o capsulă spaţială pentru misiuni dincolo de orbita circumterestră.

Ca răspuns la prezentarea lui Musk, NASA a spus că salută pe oricine lucrează pentru a face din călătoria pe Marte o realitate. "Această călătorie va necesita cele mai bune şi mai strălucite minţi din cadrul guvernului şi industriei şi faptul că Marte este un subiect major de discuţie este foarte încurajator", a afirmat NASA într-un comunicat.