Particulele de praf pot constitui un risc mai mare decât s-a crezut până acum deoarece acestea pot purta ciuperci şi bacterii, susţine echipa de oameni de ştiinţă formată din experţi din Austria şi Italia. "Dacă acestea se depun, pot reprezenta un pericol", a declarat Tobias Weil de la Edmund Mach Foundation care a participat la studiu alături de colegi de la Universitatea Innsbruck din Austria.
Aceştia au analizat particulele de praf prezente în mostre de zăpadă din Alpi, ce fuseseră purtate de vânt în Europa în timpul furtunilor puternice din deşert din urmă cu trei ani, din februarie şi aprilie 2014. Potrivit experţilor, cele mai mari concentraţii de astfel de sedimente au fost identificate în regiunile muntoase aflate între 2.000 şi 3.000 de metri altitudine.
La analiza stratului de zăpadă depus în 2014, oamenii de ştiinţă au descoperit "aproape toate microorganismele din Sahara", după cum a declarat Weil pentru sursa citată.
Particulele purtate de vânt din Africa, pe distanţe lungi, pot avea un rol benefic, spre exemplu pentru fertilizarea cu minerale a pădurilor amazoniene, însă speciile de microbi care sunt transportate odată cu aceste sedimente pot fi periculoase.
Printre tipurile de ciuperci cele mai întâlnite în zăpada analizată s-au numărat Capnodiales şi Pleosporales, care "conţin mai mulţi patogeni importanţi şi foarte distructivi pentru culturile de cereale, legume, fructe, dicotiledonate şi copaci", susţin oamenii de ştiinţă în raportul lor.
În plus, microbii ce ajung în Alpi s-au demonstrat a fi extrem de rezistenţi la stres şi au membrane celulare mai groase, a adăugat Weil. Potrivit cercetătorilor, aceştia străbat peste 2.500 de kilometri la altitudini mari, de multe ori la temperaturi sub 0 grade Celsius, se confruntă cu lipsa nutrienţilor şi persistă în solul din regiunile montane după ce zăpada se topeşte.
Mai multe agenţii ONU au anunţat într-un raport publicat anul trecut că emisiile mondiale de praf au crescut cu cel puţin 25% în ultimul secol din cauza intensificării activităţilor agricole şi a schimbărilor climaterice. În raport se mai arată că agenţii patogeni dispersaţi odată cu praful saharian contribuie la declanşarea unor epidemii de meningită în Africa şi de febra văii marelui rift în Americi.
Oamenii de ştiinţă austrieci şi italieni susţin că sistemele de monitorizare a zăpezii din Alpi ar trebui amplasate şi în zona gheţarilor deoarece şi aceştia pot conţine agenţi patogeni rămaşi captivi în urmă cu câteva secole şi care ar putea ajunge în atmosferă odată cu topirea gheţii.
Jurnal.md
